April 17, 2014

Sarbatori fericite!


Va doresc Sarbatori Pascale fericite cu mult soare, 
cu fluturasi si albinute zumzaitoare, si un iepuras darnic! 



 





April 15, 2014

Avocado & Steak Snack

O gustare copioasa pentru o vreme ploioasa.

- 1 felie de pîine
- felii de avocado bine copt
- piper si sare proaspat rîsnite
- felioare de chili, doar usor iute
- fîsii dintr-un steak de vitel la gratar
- ulei de masline
- frunzulite de cimbrisor

Pofta buna si nu bagati ploaia în seama :)


April 11, 2014

Dovlecel cu brînza la cuptor

Cum de la mine nu va puteti astepta la retete cu prea multe ingrediente, la fel si azi, va las una extrem de complicata, asa precum sînt eu. Doua ingrediente de baza si condimentele de lînga :D
Daca va plac dovleceii si brînza, si un stil minimalistic în farfurie, nimic nu va mai sta în cale. Important e sa aveti ingrediente de calitate. Stiu ca multi se enerveaza la auzul acestei "expresii", dar ca va place sau nu, adevarul asta este. Din ingrediente bune, iese mîncare buna. Cu asta nu ma refer neaparat la Bio ( nu tot ce zboara se manînca :D ), ci doar deschideti putin ochii si nasul, activati-va simturile  cînd cumparati legume, fructe, carne... toate cele care le doriti într-adevar proaspete.
Chiar daca de vreo doua zile s-a racit, noi sîntem setati pe primavara deja de mult, si chiar daca la noi sezonul de dovlecei înca nu e deschis, vecinii nostri (nu chiar directi) italieni livreaza marfa buna. Cert este ca avem nevoie de legume, mîncaruri usoare si colorate, dar bineînteles ca, si cîte-o fleica sau o coasta la gratar, asa cînd si cînd... sa capatam puteri :P 
 
 

Ingrediente:

  • 1 dovlecel mai dolofan, în jur de 500 g
  • 200-250 g Feta sau alta brînza de acest gen
  • 2-3 linguri ulei de masline
  • verdeata  de care doriti - noua ne place cel mai mult cu cimbrisor sau cimbru
  • sare si piper din rîsnita

O lingura de ulei am întins/pensulat pe fundul vasului termorezistent. Am asezat feliile de dovlecel taiate gros, le-am sarat (putin ) si piperat, iar peste ele am asezat felii de brînza. Am presarat verdeata rupta si am stropit cu ceva ulei de masline. În faza asta, daca acoperiti forma cu folie de aluminiu si o dati la rece, puteti sa uitati de ea cîteva ore fara probleme. Nu se întîmpla nimic rau. Asta asa ca informatie, în cazul în care doriti sa pregatiti din timp din anumite motive.
Cînd insa i-o veni timpul, preîncalziti cuptorul la 200-220°C, dati forma pe gratar în mijlocul cuptorului si asteptati sa se rumeneasca brînza asa cum va place. Nu exagerati, dar nici palida n-o lasati. Nu folositi brînza care se topeste. Feliile de dovlecei nu trebuie sa fie moi, ci sa ramîna mai crocante. 
 
 

Dupa mine... deliciu pur! 
 

 
Nu chiar în aceeasi nuanta, va las si cîteva lalele lamîioase si va doresc un sfîrsit de saptamîna asa cum va place. Cu soare si caldura sau mai racoros si ploios asa cum îl vom avea noi. Am avut multe zile calduroase si senine, iar acum chiar avem nevoie de putina ploaie. Cum altfel s-ar simti rasfatate florile din gradina? Cum altfel am sta sub paturica si am citi o carte buna? :D 
 
 

April 9, 2014

Pleurotus eryngii, Kräuterseitlinge... ciuperci

Pleurotus eryngii, Kräuterseitlinge, Păstrăvul scailor...sau cum le-o spune.  Ador ciupercile astea! Ai mei nu-s interesati, asa ca îmi fac mie cîte o portie cînd am pofta. Ca de obicei, cea mai simpla varianta e cea mai buna, parerea mea. Cum mie îmi plac legumele si fructele cît mai scurt gatite, în doi timpi si trei miscari fac o portie de ciuperci si le savurez c-o chifla :D 





Ingrediente:

  • 200 g Kräuterseitlinge/ 3-4 ciuperci
  • 2-3 catei de usturoi
  • 1 tija cu frunze, oregano de exemplu - merge bine si salvia
  • 1 lingura ulei de masline sau de care vreti
  • sare si piper (optional) din rîsnita

Ciupercile astea sînt deja curate, dar eu le mai sterg cu un serrvet umed. 


Le feliez destul de gros, scot maxim în 3-4 felii taiate pe lungime dintr-un exemplar, si le asez în tigaia încinsa. Le întorc pe-o parte si pe cealalta, iar cînd usturoiul capata culoare îl scot afara sa nu dea aroma neplacuta ciupercilor. Verdeata la fel, o îndepartez cînd consider ca nu mai are nimic de oferit :D Rumenesc ciupercile dupa plac, si gata! 



Le scot pe-o farfurie, le sarez si cîteodata si piperez (de data asta nu am avut pofta de piper), 
rup din chifla si-i dau bataie! Adica le manînc :D Un snack rapid si delicios! Pofta buna.



April 4, 2014

Paste umplute cu dovlecei ( si ciuperci)

Cînd da dorul de paste în noi, paste mîncam. Daca se poate, facute în casa, neaparat umplute, mai ales cu legume si pecorino. Deja aveti toata reteta. Nimic nou sub soare. V-am (mai) aratat eu pastele mele umplute. Cum spuneam, prepararea necesita ceva timp, e adevarat, dar si rezultatul e pe masura. Pastele proaspete facute în casa sînt definitiv mult mai bune decît cele uscate facute de oricine/ ma refer la cele din comert. De ce? Deoarece, în afara faptului ca sînt mai bune (ce, am spus deja asta? :D ) , în produsul finit se vede dragoste, pasiune, chiar si munca :D
Am spus ce bune sînt? Daca nu, va zic acum. Chiar sînt bune! Bun, am luat-o putin pe aratura, na si? :P
Ok, hai sa va mai spun si alte chestii. Pudrate bine cu faina si tinute la racoare într-un loc aerisit, le puteti pastra pîna a doua zi fara probleme.
Se pot chiar si congela într-o doza de plastic încapatoare. Asezati pastele umplute în straturi cu foi de hîrtie de copt între ele. Asa puteti lua cîte doriti si prepara mai departe cum va place.

De exemplu fierte scurt si:

- trase în unt cu ierburi aromatice
- sau servite cu parmezan deasupra
- în ceva ulei de masline, usturoi si eventual putin ardei iute tocat fin
- servite cu diverse sosuri

Daca va plac pastele gratinate, asezati cîteva bucati de paste umplute (asa congelate, nu necesita fierbere) într-o forma termorezistenta, deasupra puneti ce sos doriti, iar peste presarati cascaval dat pe razatoare. Asezati forma în mijlocul cuptorului încins si lasati sa se rumeneasca încet. Pentru a evita rumenirea prematura, acoperiti forma cu o bucata de folie de aluminiu sau hîrtie de copt.

Umpluturi - puteti sa le umpleti cu ce va place, ce ofera sezonul sau frigiderul. Important e sa nu fie o umplutura prea lichida. De aceea pun mereu putin gris în umpluturile de legume. Se poate adauga si pesmet, cel care se foloseste la snitele, mie însa nu-mi place. Confera umpluturii o textuta de pîine înmuiata. Indiferent ce alegeti, pesmet sau gris, nu exagerati, ca veti avea umplutura "beton". Mie îmi place umplutura "pufoasa". În general se face mai densa, asa ca un boț, dar mie asa nu-mi place. Stiti cum sta treaba cu gusturile :D
Puteti sa le umpleti si cu carne de porc, pui, vita... etc,  macinata. Aceasta umplutura trebuie neaparat procesata termic, racita si apoi folosita la umplerea pastelor.

Idei de umpluturi:

ricotta + spanac
concentrat rosii + mozzarella + busuioc
rosii uscate din ulei, macinate + ricotta
somon afumat + ricotta
zucchini + parmezan sau pecorino
ciuperci + parmezan sau pecorino
vinete rumenite si tocate fin + rosii uscate + parmezan

Aromatizati umpluturile cu verdeturile preferate, condimentati picant sau nu... cum doriti.


Retete de aluat gasiti mai jos. Acum nu le mai fac cu faina de grîu, ci doar cu faina spelta, gris spelta... dar reteta e aceeasi. La 100 g materie uscata adaug un ou de marime medie si foarte putin sare - la care se poate (si) renunta.

Acum sa va arat ultimele paste, doua la numar, care sînt aproape identice.

Cele cu dovlecei: 



Cu ciuperci: 
 



Ingrediente:

  • 2 dovlecei verzi/zuccini - aprox. 450 g dupa îndepartarea cotorului
  • 50 g pecorino romano dat pe razatoare
  • 1 -2 linguri gris de spelta
  • 8 frunze de busuioc, tocate
  • 1 lingura ulei de masline
  • piper din rîsnita
  • sare daca e nevoie

Aluatul se înveleste în folie, se da la rece. Folositi timpul pentru prepararea umpluturii.

Dovleceii se dau pe razatoare sau se macina cu robotul si se soteza scurt pe foc iute împreuna cu busuiocul, dupa care se lasa la racit. Eventuala zeama se scurge, apoi se adauga grisul si pecorino si se amesteca. Daca e nevoie sarati, dar de obicei pecorino romano e destul de picant si sarat. Adaugati piper daca doriti. Degustati.




Se întinde o foaie subtire. Cît de subtire puteti (în retetele de mai jos se poate vedea cam cît de subtire). Restul aluatului îl înveliti din nou, altfel se usuca si nu îl veti mai putea întinde cu sucitorul. Pe aceasta foaie asezati cu lingurita gramajoare din umplutura. Încercati sa le aliniati asa frumos încît sa puteti saluta în fata lor :D


Întindeti si a doua foaie, tot asa subtire. Pentru ca între timp foaia cu gramajoarele de umplutura s-a uscat la suprafata/ adica spatiile libere, luati o cescuta cu apa si o pensula si umeziti foaia în lung si-n lat, adica suprafata dintre gramajoare.

A doua foaie o asezati cu grija deasupra. Treceti cu degetul aratator, de exemplu, printre rînduri  si lipiti cît de cît foile. Nu va agitati daca nu se lipesc înca perfect. Cînd veti trece cu pintenul ondulat de taiat taitei printre rînduri, foile se lipesc. Daca mai observati locuri nelipite, sau poate ati taiat putin strîmb si ati intrat în umplutura, luati fiecare bucata în parte si reparati imperfectiunea cu degetelele din dotare :D Pîna le fierbeti, pastrati-le pudrate cu faina în loc uscat si bine aerisit, la racoare.


În timp ce apa cu sare fierbe, topiti ceva unt cu un catel de usturoi strivit si salvie tocata.
Pastele se fierb 2-3-4 minute, apoi se scot cu o spumiera direct în tigaia cu unt aromat. 
Se salta de doua trei ori si gata magia!




Sectiune: 


Pentru pastele cu ciuperci am folosit 500 g de ciuperci, doar palariile. Modul de preparare identic cu al pastelor umplute cu zucchini. Dupa ce le-am fiert 2-3 minute, le-am scos cu spumiera direct în tigaia în care am sotat scurt cîteva ciuperci feliate cu un catel de usturoi dat pe razatoare si cîteva frunze de busuioc tocate grob. Le-am saltat putin, gata! 
Cîteva imagini:






Alte retete de paste si aluat:

Paste de casa aromate cu busuioc
Paste umplute cu somon
Paste umplute cu spanac
Rulouri cu spanac si ricotta
Lasagne cu zucchini

Un weekend minunat sa aveti!

March 31, 2014

Sparanghel, o omleta

Azi va scriu cîte ceva despre sparanghel. Adica ce mai fac eu cu el. Mi-l place preparat în toate felurile. Din pacate, în ultima vreme ai mei nu prea (mai) sînt interesati, nu au fost niciodata mari amatori, asa ca am cam ramas de una singura cu sparanghelii mei. Logic ca, gatind doar pentru mine, nu ma complic prea tare cu preparatul. La cît de putin vreau eu sa stau în bucatarie, n-o sa ma apuc sa fac o tarta doar pentru mine, asa ca ma gîndesc la cele mai simple moduri de a gati verzaciunea în cauza.

Îmi place si sparanghelul alb, dar pe cel verde cît mai subtirel îl ador, de aceea ajunge mult mai des pe masa mea decît cel alb. În orice caz, indiferent de care aveti, cel mai bun este sparanghelul în primavara începînd cu sfîrsitul lui martie - pîna la sfîrsitul lui iunie. Clar ca-l gasiti prin supermarketuri tot anul, dar nu e nici pe departe atît de bun ca cel de sezon. Primul care apare la noi pe piata vine în general din Grecia, Spania si Italia. Buni sînt cei din Grecia si Italia, Spania mai rar (eu nu mai cumpar deloc)... 
Sezonul sparanghelului în Germania începe abia dupa mijlocul lui aprilie. Se gaseste sparanghel local si la sfîrsitul lui martie, dar e din cel fortat, ajutat sa creasca. De pofta am cumparat o legatura Bio din Grecia. Cît de bio o fi fost însa, nu stiu, ca nu am cum verifica, dar au fost deliciosi. Deci sa speram ca grecii sînt baieti cinstiti :D

Cel mai simplu posibil si gustos pentru papila mea - sparanghelii aliniati în tava de fonta cu suprafata striata, pensulata în prealabil cu un strop de ulei si dati sub gratarul cuptorului/functiunea grill - încins la maxim timp de maxim 10 minute. De aici, fiecare îi poate folosi sau servi cum doreste.

- simpli, direct din tava... asa ca snack :D
- cu pecorino romano sau parmezan ras deasupra
- cu sos alb/bechamel sau hollandaise 
- stropiti cu ceva ulei de masline, sare, piper si chiar ceva otet balsamic de buna calitate
- taiati bucati mai mici - în diverse salate
- în tarte rapide
- omlete
- cu prosciutto crudo, cotto
- dau o savoare deosebita chiar si unei supe creme, gatiti astfel 



Si sigur mai gasiti voi înca o gramada de variante. Doar dati frîu liber fanteziei.

Eu mi-am pregatit o omleta din 2 oua, 1 lingura mare de creme fraîche, piper si sare de Himalaya din rîsnita, ceva verdeata - chives, foarte putin unt cu care am uns forma si bineinteles cîteva fire de sparanghel taiate bucati. În cuptorul încins la maxmim, omleta este gata în cîteva minutele. 

M-am amuzat putin, ca viata e destul de serioasa :D 


Am batut ingredientele din castron cu telul în forma de para, 
am turnat într-un vas termorezistent uns cu unt. 
Deasupra am pus bucati de sparanghel si o rosioara. 
Am dat vasul în cuptorul preîncalzit la maxim 
si am lasat cîteva minute pîna s-a umflat si rumenit omleta. 


O mîndrete de omleta. Delicioasa! 
Lingura de creme fraîche îi confera omletei o textura pufoasa. 




Alte retete cu sparanghel :

Sparanghel în foietaj
Tarta cu sparanghel
Sparanghel cu pecorino
Tarta cu sparanghel si sunca
Cotlete de miel cu sparanghel alb si verde
Sparanghel cu bacon si parmezan
Supa crema de sparanghel
Sparangel alb cu muschi crocant si sos
Salata de oua cu sparanghel si ciuperci







March 27, 2014

Gulyas my way

N-o mai fi vremea mîncărurilor de acest gen (deși prin unele locuri încă ninge), dar frigul va veni din nou și atunci poate veți căuta după inspirație. Variante se găsesc destule, cam toate-s aceeași mîncare și totuși diferă de la bucătărie la bucătărie, așa că azi vă prezint varianta mea. Țin să menționez că ingredientele a caror cantități sînt date în grame, kilograme, litri, mililitri...etc, sînt măsurate și cîntărite după spălare, curățare, despachetare - așa cum le dau mereu. Deci masă netă, în nici un caz brută, că nu știu eu cum curăță fiecare ceapa, ardeii sau cartofii :P 
 

 

Ingrediente:

  • 600 g carne de vită
  • 300 g ardei gras roșu, tăiat cubulețe
  • 300 g ceapă roșie, tocată
  • 300 ml vin roșu, fierbinte
  • 1 ardei iute roșu, tocat mărunt
  • 3 linguri bulion gros de roșii
  • 3 foi de dafin proaspete sau 1-2 uscate
  • boabe de piper
  • chimion
  • 2 linguri boia de ardei/ sau după gust
  • sare
  • ulei de floarea soarelui
  • 1 cățel de usturoi dat pe răzătoare (opțional)

Carnea - alegeți una calitativ bună și o tăiați în bucăți/cubulețe nu chiar foarte mărunte. După fierbere îndelungată pe foc domol, volumul cărnii scade puțin și veți avea bucăți prea mici. Nu că nu ar fi bune și așa, dar și aspectul contează puțin, și nici nu veți risca să vi se transforme gulyașul în sos de carne piure - în cazul în care uitați de oală, telefonînd  sau stînd în pragul ușii la discuții cu vecinii :D

Am avut doua fleici frumoase pe care le-am tăiat în bucăți neregulate, deci nu cubulețe. 


Ingrediente - eu folosesc mereu frunze proaspete de dafin. Dacă folosiți uscate adăugați mai puține, dafinul uscat avînd o aromă mai intensivă decît cel proaspăt. Piperul și chimionul pot fi și macinate. Eu însă le prefer întregi. Sare am pus de Himalaya, dar puteți adăuga de care doriți. La fel cum puteți adăuga și alte condimente sau verdețuri. Mie însă la gulyaș nu-mi plac multe condimente, fiindcă mi se pare ca-l "amețește"... îi fură din ideea principală. La gulyaș, consider că trebuie să simt gust de carne bună, aromă intensivă de ardei/boia, papilele ușor încălzite un iute plăcut (de la ardeii tricolori :P ) . Vinul, dafinul și piperul sînt arome care completează sosul, îl împlinește - pasta de roșii pentru puțină aciditate...și cam atît. Despre usturoi vă spun mai încolo :D



Ardeii tricolori - am folosit doar roșu.


Boiaua - folosiți de care doriți, de care vă place. 
Cui îi place foarte iute, n-are decît. Am folosit dulce.


Vinul - nu am avut unul unguresc, dar  jur ca și Montepulciano d'Abruzzo și-a făcut datoria. 
 

Sotăm ceapa și ardeiul gras în ceva ulei. 
Treaba cu uleiul/grăsimea la gulyaș. În mod normal se folosește mult/ă. 
Asta rămîne la aprecierea degustătorilor, părerea mea. Eu pun puțin ulei de floarea soarelui.
 
 
Cînd ceapa devine ușor transparentă adăugăm carnea. Amestecăm pîna bucățile își schimbă culoarea, dar nu rumenim carnea. Nu închidem porii cărnii, ci lucrăm mai departe pe foc moderat. Nu adăugăm înca nici un condiment, nici sare. 
 
 
Cînd bucățile de carne și-au schimbat culoarea pe toate parțile adăugăm boiaua.


Amestecăm mai departe cîteva minute pînă boiaua a pătruns bine carnea. 


Continuăm cu vinul fierbinte. Nu turnați vin rece sau chiar din frigider.
Șocul termic  întărește carnea. Textura finală a cărnii nu va mai fi aceea "de ți se topește în gură" :D 


În timp ce vinul fierbe în clocot ușor și alcoolul începe a se evapora ne ocupăm de condimentare. 
Adăugăm foile de dafin, piperul, sarea si chimionul. 


Fierbem mîncărica acoperită cu capac pe foc mic, amestecînd cînd și cînd. Pe masură ce vinul se evaporă, sosul se leagă puțin și scade - pentru completare adaugam apă fierbinte, atît cît să acopere bucațile de carne, apoi lăsăm să fiarbă, cum spuneam - pe foc domol, pînă carnea se înmoaie, iar ceapa și ardeiul se topesc. Cît durează? Depinde ce carne folosiți, din care parte a vitei, dacă e maturată, odihnită, atîrnată...etc. În orice caz, cum o fi, în final trebuie fiartă pînă se înmoaie. În momentul în care consider că e destul de moale, adaug bulionul de roșii ( se poate folosi un concentrat, dar atunci o lingură buna ajunge ) și dau focul tare. În cîteva minute sosul va capata o textură legată. Aveți grijă că stropește :D 
 

Ultimul minut pe foc, adaug un cațel de usturoi dat pe razatoarea fină, amestec, pun capacul și opresc focul. Pînă se potolește din clocotit, mai amestec odată-de două ori, și cu asta vraja e cam gata... cînd veți ridica capacul, gîndul o sa va ducă direct la mămaligă. Așa am servit noi gulyașul. La fel de bine merge și cu cartofi fierți pe abur, cartofi copți în coajă, chiar și cu orez aburit și bineînțeles cu renumitele galuște de făină! 
Pentru papila mea, de fapt a noastră, usturoiul adăugat în final îi dă un "kick" acestei mîncări. Dacă nu vă place, sariți peste. Eventual puteți adăuga ceva patrunjel tocat fin în final.

Nu-mi ramîne decît să vă urez pofta bună!