Prajitura cu fructe de padure si sos de vanilie

...în gradinuta mea, sezonul fructelor mititele se îndreapra spre sfîrsit. Pentru ca le adoram proaspete,le-am consumat pe masura ce se coceau. Din pacate,zilele cu zmeurele aromate, coacaze colorate si fragute parfumate s-au cam terminat. Totusi,azi,dis de dimineata, chiar dupa ce disparuse roua, m-am agatat de-un cosulet si am plecat la adunat cu speranta ca mai am parte de o mini recolta. Ici si colo, dupa cîte o frunzulita îsi scotea capsorul cîte o zmeurica rusinoasa.

Dupa munca seculara de mers pe coate si genunchi, am cules doua mîini bune de zmeura rosie, una de zmeura galbena, o mîna de coacaze negre, una si jumatate de coacaze rosioare si o mînuta de fragute. Un parfum frateeeee! Cum sa te abtii sa nu înfuleci cîteava coacaze, vreo doua fragute, zmeura si ea trebuia probata! Pîna si Felix, iubitul meu companion cu patru labute, adulmeca de zori parfumul fructelor în timp ce fotografiam cosuletul, care-i ocupa locul pe trunchiul de lemn.

Aaaaa, da, voiam sa fac o prajitura...

Pentru ca mi-a placut foarte mult textura muffinsilor inventati, am folosit aproximativ aceeasi reteta. Cu mici schimbari, prajitura mea totusi si-a pastrat consistenta, ceea ce ma face sa cred ca laptele de cocos din tetra pak, chiar este ingredientul raspunzator pentru textura aceea care-mi place mie.

• 260 g faina
• 150 g zahar brun
• 30 g amidon fin de porumb (Gustin)
• 10 g praf de copt
• un praf de sare
• 50 g fulgi de cocos
• 1 vf. lingurita bicarbonat
• 1 lingura zeama de lamîie
• 400 ml lapte de cocos(tetra pak)
• 100 ml ulei
• 1 lingura extract de vanilie
• 2 oua
• 350 g fructe(cîntarite dupa curatare)

Pentru început, am fixat cuptorul la 180°C si l-am pornit,
apoi am uns tava cu unt si presarat cu un strat fin de faina.
Am spalat fructele sub un dus usor de apa rece,
si le-am lasat la scurs în strecuratoare.

Am amestecat bine faina cu zaharul brun,amidonul, praful de copt, sarea si fulgii de cocos. În cana gradata am adaugat si masurat totodata uleiul si laptele de cocos, am adaugat si bicarbonatul stins cu zeama de lamîie, extractul de vanilie si ouale, apoi am amestecat bine. Am turnat amestecul lichid peste cel uscat, am amestecat usor cu o spatula dupa care l-am turnat în tava unsa cu unt si tapetata cu faina.

Fructele le-am presarat deasupra,apoi le-am apasat si nivelat foarte usor cu dosul unei linguri. Daca ramîn deasupra caldura aspra le usuca. Ascunse sub un strat subtire din aluat ramîn fragede si suculente. Am dat tava la cuptor,si am lasat în total 45 minute la copt. Ultimele 15 minute am redus temperatura cuptorului la 170 °C.

Între timp am preparat sosul de vanilie. Am ales o varianta usoara fara unt si galbenusuri.


Am facut doar un sos simplu din:

• 500 ml lapte
• 10 g amidon
• 1 pastaie de vanilie
• 3 linguri de zahar(dupa gust)
• pistile de sofran

Am amestecat bine amidonul cu 2-3 linguri din lapte. Alte 2-3 linguri de lapte le-am pus într-o cescuta împreuna cu pistilele de sofran, si l-am încalzit bine (aproape fiert) la microunde. Restul laptelui l-am pus la fiert împreuna cu zaharul, maduva unei pastai de vanilie si pastaia despicata. Cînd a început sa fiarba am adaugat laptele cu amidon si cel cu sofran strecurat de pistile. În aceasta reteta sofranul are rolul colorantului natural, pentru a îngalbeni putin sosul de vanilie.

Dupa cele 45 de minute am scos prajitura si am lasa-o la racorit pe un gratar, apoi am transferat-o pe un platou. Cine doreste o poate pudra cu zahar pudra sau decora dupa plac...cu fructe, fulgi de cocos sau chiar ciocolata razuita. Eu nu prea decorez prajiturile niciodata, pentru ca ai mei urasc acest lucru. Am pudrat doar felia mea :D

...da, deci am încheiat sezonul cu o prajitura delicioasa si foarte parfumata!