Ragù alla Maya

Buna ziua, buna ziua! Stiu ca n-am mai dat pe aici cu saptamînile, dar nu ma mai adun de pe drumuri si din facut alte treburi. Va salut cu drag pe toti! Dupa cum vedeti nu am venit cu mîna goala, dar nici cu vreo noutate, doar cu o reteta clasica facuta dupa gustul meu. Deci astazi va prezint reteta de Ragù alla Mayagnese :D Original bolognez n-o fi, de aia nu ma risc cu denumirea. Deci e un ragù, care cu anii l-am "perfectionat" dupa papila mea, a familiei mele. L-am tot gustat si ajustat, pîna a devenit ceea ce ne place la toti. De fapt l-am cam facut la fel totdeauna, doar ca am mai înlocuit sosul de rosii fin, cu cel grob sau chiar rosii proaspete, cu si fara anumite verdeturi, carne macinata amestecata, sau doar de vita, macinata gata sau macinata acasa, în diferite proportii... si, si, si. În final am ajuns la concluzia ca, daca raportul dintre carne, legume si sos este aproximativ de 1:1, iese asa cum ne place noua cel mai mult.

Daca aveti nervi, va recomand tocarea carnii cu cutitul, Marunt, marunt! Ragù-ul va capata o textura superba. Adica mie îmi place, dar din pacate nu dispun mereu de asa mult timp, pentru treaba asta. 

Servit cu spaghetti.

Ingrediente:

• 700 g carne de vita, macinata grob
• 700 g rosii depielitate, coapte/fierte în suc propriu
• 1-2 morcoviori
• 2-3 tije de telina
• 2-3 cepe
• 3-4 linguri ulei de masline
• 3 frunze proaspete de dafin
• 6-7 fire de busuioc
• sare, piper

Se toaca carnea, apoi se curata legmele. Ceapa se toaca nu foarte fin, iar morcovii se dau pe razatoare sau se macina maruntel în blenderul cu lama. Atentie la tijele de telina, scoateti-le atele. Tijele interioare sînt mai fragede si lipsite de ate. Ajunge daca le taiati felioare, dar daca doriti le puteti macina sau toaca. 

Legumele tocate se soteaza cîteva minute în ulei de masline, apoi se adauga carnea si se  amesteca timp de 15-20 minute pe foc moderat. Între timp se adauga verdeturile, urmate de sosul de rosii. Se amesteca bine, se reduce focul la minim, se acopera vasul si se lasa la fiert 2-3 ore. Între timp amestecati cînd si cînd, condimentati cîte putin cu sare si piper, lasati sa fiarba o vreme, apoi gustati din nou. Nu condimentati foarte mult la început, fiindca sosul scade si s-ar putea sa-l sarati prea tare.

Notite:

- Sosul este fiert si comestibil si dupa o ora, dar preparat cu rabdare pe foc mic, timp mai îndelungat, volumul scade considerabil, aromele se patrund, iar acest sos de carne devine tot mai gustos. Dupa timpul de fierbere se îndeparteaza vasul de pe foc si se lasa acoperit înca cel putin 1-2 ore înainte de a fi servit. Sau îl puteti prepara chiar cu o zi înainte. E si mai gustos a doua zi! Inainte de a servi, îndepartati verdeturile :)

- O portie dubla a acestui amestec are nevoie chiar de 4-5 ore pe foc redus. Spun asta, deoarece se poate prepara în cantitati mai mari pentru a fi portionat si congelat. În cazul în care sînteti mereu pe drumuri si nu aveti timp sa gatiti, va prinde bine o portioara de ragù pe lînga niste paste pe care le puteti fierbe în cîteva minute... si gata-i masa, la timp redus :)

- Tijele de telina se pot înlocui cu telina data pe razatoare. Foile de dafin proaspte se pot înlocui cu uscate. În acest caz recomand doar 1-2, aroma fiind mult mai intensiva.

Frecatei, colarezi, razalai...

... fiecare îi cunoaste sub alta denumire, si mai toti i-am servit la micul dejun, sau cîteodata chiar ca destert, preparati de bunicile noastre, copii fiind. Poate cei nascuti dupa '90 nu-i cunosc, fiind generatia mai moderna... Cornflakes, Müsli la micul dejun, McDonalds la prînz sau cina :D
În orice caz, nici frecateii astia nu-s dietetici, dar macar se fac usor, necesita doar patru ingrediente, sînt gustosi si satiosi, si nu în ultimul rînd - au gustul copilariei :)

Kadia a fost cea care m-a teleportat în butoiul cu melancolie. I-a preparat si ea dupa reteta Opheliei, dar se pare ca vanilia naturala nu i-a nimerit gustul copilariei. Îsi amintese ca erau aromati cu ceva, dar nu stie exact cu ce. Eu nu-i cunosc aromati, doar cu gust de lapte bun de la vaca din ograda bunicii. Banuiesc ca în vremurile ceausiste cînd mîncam eu asa ceva, nu se gaseau nici arome sintetice prin alimentari, d-apai pastai de vanilie. Bunica, spre deosebire de mama - care fara vegeta, delikat si bors magic nu poate trai, gatea doar cu ingrediente naturale, majoritatea din productie proprie, sau culese de pe lînga casa omului, vecini, imas, deal - ma refer la plante pentru ceai, bureti din padure... asa ca, frecateii sigur erau simpli, doar îndulciti putin.
Tot de la bunica stiu, ca priza de sare face toata smecheria. Egal cum prepara laptele, fie cu orez, taitei, frecatei, cu zahar ars/caramel... priza de sare nu lipsea niciodata. 

 

Ingrediente:

• 1 mîna buna de faina + ceva apa
• 500 ml lapte proaspat de 3,8 %
• 1-2 linguri de zahar brun/dupa gust
• 1 priza sare

Am pus faina într-un castron, iar desupra am picurat 3-4 linguri apa. Am amestecat usor cu degetele, iar prin frecare am obtinut frecateii/colarezii... pe care i-am "frecat" deasupra unei farfurii. Nu e mare filosofie, asa cum se desprind de pe degete si pica, sînt buni. Nu încercati sa-i frecati prea mult între palme, ca s-ar putea sa faceti niste frecatei mari cît mine. Ies prea mari si densi la textura. Aveti grija sa cada si ceva faina printre frecatei. Are rolul de a-i tine la distanta pentru a nu se lipi între ei, iar acest mic surplus îngroasa putin laptele.Se pune laptele la fiert împreuna cu zaharul si priza de sare. 

 

 

 Se pune laptele la fiert împreuna cu zaharul si priza de sare.

Cînd laptele fierbe, se presara frecateii si se fierb 2-3 minute. Folositi un vas mai înaltut. 

Dupa fierbere se lasa cîteva minute la racorit, apoi se serveste. 

 

 

O saptamîna frumoasa va doresc! 

 

Notite/Idei:

- cine doreste, poate aroma laptele cu vanilie, scortisoara, cacao, etc...
- fiind bun si rece, se poate servi cu un piure grob de mar, aromat cu scortisoara
- sigur merge bine si ciocolata rasa deasupra
- dupa ce s-a racorit putin, puteti aroma cu coaja de lamîie sau portocala (netratate, bio)
- cel mai important, nu uitati sarea :D

Pîine cu ou si mozzarella

Ieri am pregatit aceasta minunatie care am descoperit-o la Ama în bucatarie. Se prepara rapid, si este buna rau! Daca mai serviti si o salata pe lînga, e chiar un prînz excelent. Carnivorilor înraiti le recomand si niste sunculita gen prosciutto cotto sau chiar putin bacon tocat maruntel. Daca va hotarîti pentru proteina animala (din bacon, sunca), va sfatuiesc s-o asezati pe pîine înainte de a turna oul batut, iar daca doriti deva crocant între dinti, peste mozzarella. În orice caz, eu o s-o repet! Multumesc pentru reteta!

Ingrediente pentru 3 portii:

• felii de pîine/ 12 felioare de bagheta
• 4 oua
• 2 bile de mozzarella, feliate
• putin unt, pentru uns pîinea
• 6 lingurite de smîntîna
• 1 legatura mica de patrunjel, tocata grob
• sare, piper
• 1 lingura ulei de masline e.v.

Eu am folosit o bagheta taraneasca, mai densa - fara afînatori, din faina de spelta. Am pus cîte 4 felioare de caciula. Daca serviti salata sau altceva pe lînga, puteti socoti cîte 2 felioare de caciula si aveti 6 portii. Daca va e foame tare, reveniti din nou la cele 3 portii initiale de la care am plecat :D

Pregatim ingredientele si fixam cuptorul la 200°C.

Între timp batem ouale cu smîntîna, sare, piper si patrunjel.

Turnam amestecul peste felioarele de pîine/bagheta,
pe care le-am uns în prealabil cu putin unt si le-am asezat în tava cu hîrtie de copt, 

pe partea unsa. Eu am stropit felioarele cu putin ulei de masline.

Deasupra aranjam feliile de mozzarella, daca a mai ramas ceva patrunjel pe tocator
îl împrastiem deasupra, ca doar n-o sa-l risipim :P

Dam tava în cuptor, si o lasam... pîna arata bine :D 

Se transfera foarte usor din tava pe platou, cu sau fara hîrtia de copt.

Supa de dovleac ca...

...a venit toamna. Diminetile sînt umede, racoroase si mohorîte, dar cel tîrziu dupa prînz vremea se înmoaie, chiar si soarele îsi mai face aparitia rusinos de dupa nori, si încalzeste scurt ziua. E frumos. Sper sa avem o toamna frumoasa, la fel ca vara care a trecut... si pe care eu am cam lipsit-o de pe blog. 

Ca sa fiu în ton cu toamna si ziua de azi care e oleaca burezata, am preparat o supa de dovleac  parfumata cu fructe de sezon. Pere si mere.

Ingrediante pentru supa crema:

• 1 dovleac Hokkaido, mai mititel
• 2 pere, nici ele prea mari
• 1 mar Boskoop
• 1 morcov
• 1 ceapa rosie
• 1 legatura mica de patrunjel cret
• 1,5 l supa de legume, calda
• 2-3 linguri ulei de susan
• sare, piper
• scortisoara

Pentru servit:

• seminte de dovleac rumenite
• pîine rumenita usor
• brînza roquefort

Se clateste patrunjelul sub jet de apa rece, se spala si curata legumele si fructele de coaja si seminte, apoi se toaca grob.
Se soteaza ceapa usor în ceva ulei pîna devine transparenta. Se adauga pe rînd morcovul, dovleacul, marul si perele. Se toarna supa calda si se adauga patrunjelul - daca nu doriti sa-l macinati în supa sau sa-l pescuiti de prin oala, legati-l în buchetel cu o ata de bucatarie de tortita vasului. Eu îl macin mereu în supa, netinînd cont ca da supei o culoare mai... altfel :P Patrunjelul cret dispune de o aroma parfumata, deosebita, din punctul meu de vedere. Atentie, aceasta aroma o are doar patrunjelul cret ajuns la maturitate. În primavara parfumul e fin, aroma usoara. Spre sfîrsitul verii însa, mireasma  patrunjelului cret ajuns la maturitate, se intensifica fantastic de mult.
Din nou la supa...
Se fierbe supa pîna toate ingredientele sînt moi. Se sareaza si pipereaza dupa gust. Fiind usor dulceaga, o priza fina de scortisoara completeaza aroma supei. E foarte buna si fara. Nici eu nu pun mereu scortisoara cînd adaug fructe în supa de dovleac. La fel de buna e si daca o aromati mai rustical... cu bacon rumenit/uscat ca sale di prosciutto crudo. Nota finala i-o dati în functie de papila voastra :) Eu servind-o cu seminte rumenite si roquefort, am considerat ca scortisoara evidentiaza si "rotunjeste" putin aroma fructelor din supa.
Cu mixerul vertical/stick o transformati într-un pireu fluid fin, apoi o serviti  cu maaaare pofta! 

Aici mai gasiti si alte combinatii : 

Small Sugar Pumpkin Soup
Supa crem de dovleac
Hokkaido Pumpkin Soup

Butternut Soup & Gorgonzola
Supa de dovleac Butternut
When Patisson met Reblochon

Supa crema de dovleac

Va doresc o toamna minunata! 

Salată de roșii verzi rumenite pe grătar

O salată de roșii mai necoapte, dar nu chiar gogonele verzi. Chiar dacă sînt mai verzui, tot roșii sînt, nu? :D Cu această rețetă particip la provocarea Dulce Românie, care este gazduită luna aceasta de Diana, unde roșia este regină. Din nou codașă, din lipsă de timp postez aproape la sfîrșitul lunii.

Chiar așa presată de timp, știam că trebuie să particip, și ma tot gîndeam ce să fac și ce să fac? Mi-au trecut prin cap o mie și una variante - de la supe... la tot felul de roșii umplute atît coapte cît și crude cu tot felul de umpluturi, salate, combinate cu tot felul de brînzeturi și alte cele, dar din astea v-am tot arătat pe blog. Așa că nu-mi mai rămăsese decît să le prezint într-o variantă mai altfel, dar vă jur că e un deliciu pur!

Ador roșiile cu patimă. Nu îmi lipsesc din casă nici în sezonul friguros. Chiar dacă nu-s la fel de gustoase ca cele coapte de soare din grădina mea, le cumpăr, deoarece nu pot să-mi închipui să nu le am în casă. Roșii, mozzarella și busuioc - fară ele viața n-ar mai fi tricoloră :D
Prin simplitatea care o prefer, mi-e greu s-o fac regină în sensul adevarat al cuvîntului... pentru că roșia este regina mea de zi cu zi. O cosum ca atare sau doar stropită cu puțin ulei de măsline și sare, o ador coaptă cu puțin pecorino romano deasupra, sau pur și simplu pe o felie de pîine cu unt si sare, o iubesc în orice salată, fie verde, galbenă, roșie, liliachie, portocalie, mică, mare, rotundă, ovală...  Ador sosul de roșii proaspete, iar bulionul de roșii nici nu mai ajunge în mîncare că-l beau direct din sticlă. O supă de roșii nu refuz niciodată, aș putea să mă sclad în ea, cît o ador, iar o salată Caprese e cea mai bună și rapidă cină de vară! Deci după cum vedeți, roșia ocupă tronul în bucătaria mea! :D

...și nu în ultimul rînd, ce e mai frumos decît să prepari o rețetă cu ingrediente din producție proprie? Satisfacție 100%! 

 

Starletele din grădina mea:

Rosiile gălbioare

 

Buchețel de busuioc

 

Pătrunjelul răzlet 

Usturoiul tinerel - are cățelandrii mititei încă :D

 

Roșioarele decorative, nu puteam să le las neprezentate :P 

Ingrediente:

• roșii încă necoapte/portocaliu-verzui
• busuioc sau/și pătrunjel, tocat fin
• usturoi, tocat fin
• piper negru, proaspăt rîșnit
• sare de Himalaya, proaspăt rîșnită
• 1 linguriță ulei de floarea soarelui
• 2 lingurițe ulei de măsline
• 1/4 linguriță zahăr brun
• 1 linguriță Worcestershire sau  soy sauce

Se spală roșiile. Una-două roșii ( nu mai multe - doar cît să primească salata un "grill touch" :D )
se curață cu peeler-ul (cu dinți), se feliază grob și se amestecă cu Worcestershire sauce/
sau sos de soia, o parte din usturoi, zahărul brun, sare si piper după gust.
Feliile se rumenesc pe ambele parți pe un grătar încins bine. Apoi se toacă mai grob.
Restul roșiilor se pun întregi pe grătar și se rumenesc pe toate parțile pînă se înmoaie puțin.
Se scot într-un vas, se acoperă și se lasă la racorit după care se curață de pieliță și se toacă mărunt.

Se amesteca roșiile, se daugă restul de usturoi, verdeață și uleiul de măsline, și se amestecă bine.
Se condimentează cu sare și piper după gust și se servește cu mare poftă pe pîine proaspată.
Merge foarte bine ca garnitură pe lîngă un piept de pui grilat sau chiar și un steak de vită,
cotlet de porc... nu știu dacă mi-ar place cu pește, dar asta nu înseamnă că n-ar potrivi :D 

Am servit-o cu turtițe proaspete, făcute din aluat de pîine, la tigaie. Un deliciu! 

Dulceata de piersici

Un deliciu dulceata asta! Putin diferita în modul de preparare, mai multa aroma si parfum, fina... 

Ingrediente:

• 1200 g piersici coapte, dar nu moi (cîntarite întregi)
• 800 ml apa
• 500 g zahar
• 1 lamîie, doar zeama

Starletele: 

Se spala bine piersicile, se curata si se îndeparteaza sîmburii.
Cojile si sîmburii se pun într-un vas la fiert împreuna cu 800 ml apa,
aproximativ atît cît sa le acopere, timp de 15-20 minute. 

 

Între timp, piersicile se taie bucati si se amesteca cu zeama de lamîie. 

 

Dupa fierbere, decoctul obtinut se strecoara, se amesteca cu zahar si se pune la fiert. 

 

Se fierbe pe foc mediu pîna scade si se leaga. Stiti voi, testul cu perla de sirop pe farfurioara rece. 

Aveti grija cu focul sa nu fie prea tare, ca altfel caramelizati siropul.
Cînd perla sta "dodoloata" (vezi dulceata de trandafiri) , 

se adauga piersicile în sirop. Acesta va deveni din nou mai subtirel.
Se fierbe din nou pîna se leaga siropul iar piersicile se înmoaie. Amestecati usor în acest timp. 

 

 

Am obtinut 2 borcane. 

O lingurite de dulceata, o gura de apa rece... ca pe timpuri :D

 

 

Ca la orice conserva de acest gen (dulceata, marmelada, gem), va recomand folosirea borcanelor  sterilizate, perfect uscate, turnat dulceata fierbinte, închise bine si întoarse vreo 10 minute la odihna pe capac, apoi din nou întoarse si acoperite cu o patura.

Somon sub paturica

_________________________________________inspired by Dan@, ArtaCulinara.com

Am mai facut eu somon sub paturica/crusta de brînza, dar asta e mai rapid. Ambele variante delicioase. Pentru reteta asta care se prepara extrem de rapid, ma încumet sa dau drumul chiar si la cuptor :D

Ingrediente:

• 6 fileuri de somon
• 3 linguri bune de iaurt gras/grecesc
• 80 g  feta farîmitata
• 1 ceapa lunguiata, violet/echalote - tocata
• marar sau/si patrunjel, tocat
• piper proaspat rîsnit
• ulei de masline 

L-am servit cu legume: cubulete de cartofi si felii de morcov - ambele fierte, apoi amestecate cu ardei, dovlecel si mazare, trase scurt la tigale cu ulei din masline fecioare :D

Verdict... mmmmmm!

Am cules o mîna de verdeturi. Fiecare poate pune ce-i place. Eu am ales marar si patrunjel cret. 

Am amestecat brînza cu iaurtul, am adaugat ceapa si verdeturile tocate, am rîsnit putin piper. 

Sub aceasta pasta/paturica am ascuns fileurile de somon, le-am stropit cu putin ulei de masline

 si le-am dat în cuptorul preîncalzit la 180°C timp de 15 minute. 

O bunatate, merci Danuta!