Ravioli cu somon afumat

Am mai făcut eu paste umplute cu somon, puțin diferite, dar și felul acesta merită un loc pe blog. Rețeta este preluată de pe Giallo Zafferano. Singura diferență între rețete este la umplutră. Eu am folosit doar somon, iar rețeta prevede și creveți. Ah, la sos, am folosit cantitatea dublă de roșii pasate. 

Mi-a fost dor să fac paste, mai ales că am cumpărat un ștanțator de ravioli din Italia. Stiți că am eu așa o pasiune pentru tot felul de decupatoare de paste. Bineînțeles că pintenul/ rotița va rămîne cea mai ușoară și  rapidă metodă de tăiat ravioli sau alte paste. Cu tăietorul asta însă nu s-a dezlipit nici o bucată la fiert. Presează foarte bine și taie chiar ușor. Nu mă așteptam. În orice caz mi-a făcut pacere să mă joc cu el :) 

Bunătate de ravioli!

Ingrediente aluat: 

  

•  300 g făină  
•  3 ouă mari
•  1/4 linguriță sare  

Am frămîntat toate ingredientele cu robotul, pînă am obținut un aluat compact, destul de fest și deloc lipicios. L-am mai frămîntat și cu mîna vreo 2 minute apoi am format o bilă pe care am învelit-o în folie transparentă. Am dat auatul la frigider aproximativ o oră. Se lasă neapărat la odihnă! Aluatul se împarte în două, apoi se întind două foi dreptunghiulare cît mai subțiri. 

 

Ingrediente ravioli și  sos:  

  

•  200 g somon afumat 
•  4 rămurele de cimbru ( Thymus ), tocate fin
•  2 căței de usturoi, tocați fin
•  2 linguri vinars/cognac (o jumătate de păhărel ) 
•  200 g ricotta 
•  5 linguri ulei de măsline 
•  200 ml tomate pasate 
•  250 smîntînă proaspătă 
•  sare, piper, nucșoară 

Cîteva imagini din timpul preparării. 

Somonul se mărunțește, nu prea fin. 

Usturoiul se încinge ușor pînă devine transparent.  Se adaugă somonul, cînd este încins și cognacul, și se amestecă două-trei minute pe foc domol, apoi se lasă la răcit. 

 Somonul rece se amestecă cu ricotta, cimbru, piper și nucșoară.  

 Mare atenție cu sarea! Somonul afumat este suficient de sărat.  

Pe foaia de aluat întinsă cît mai subțire, se așază grămăjoare de somon. 

Se acoperă cu cealaltă foaie și se apăsa ușor pe lîngă somon. 

Nu ratați video-ul de pe site. Acolo puteți vedea exact cum se procedează.  

Sosul l-am preparat după vreo două ceasuri.  

 Ravioli au așteptat cuminți în frigider, întinși pe o tavă presărată cu făină.  

Minunatul meu ștanțator! 

Sosul

 Se încinge ușor usturoiul, apoi se adaugă rămurelele de cimbru. Nu se rumenesc, ci se scălda puțin,  

 atît cît să parfumeze uleiul de măsline. Se adaugă roșiile pasate și se amestecă timp de 2-3 minute pe foc domol.   

Se adaugă și smîntîna, se mai amestecă 1-2 minute. 

În acest sos se pun ravioli fierți al dente, se amestecă ușor, gata!  

Bun de tot! 

Notițe:
 
- în varianta originală, rețeta conține 100 g creveți
- somonul afumat e sărat, deci atenție cu sarea
- o altă variantă ar fi 100 g somon proaspăt în locul creveților
- mie mi-au placet și reci, ravioli 

Gnocchi Eraldo

Cam "rusticala" imaginea, dar cum nu tind dupa perfectiune postez reteta. Ar fi pacat s-o tin ascunsa doar pentru ca am dat cu sos pe lînga :D Am facut sase portii contra timp, de aceea am cam moscolit formele. Ba chiar as spune ca am pozat cel mai mînjit vas, ce-i drept fara intentie. Asa s-a nimerit.
Sub sosul delicat de rosii cu smîntîna stau ascunsi niste gnocchi timizi însotiti de cîteva franjuri de prosciutto cotto si cîteva boabe de mazare proaspata/congelata. Cea din borcan nu potriveste aici sub nici o forma. Parerea mea.
Acest fel de mîncare este apreciat în mod special de copii. Daca nu aveti timp sau chef de facut gnocchi si nici nu gasiti buni de cumparat, îi puteti înlocui cu paste pe care le fierbeti doar 2-3 minute înainte de a le amesteca cu sos. Gnocchi sau pastele proaspete, facute în casa, nu necesita fierbere în prealabil. O reteta care în lipsa de timp se poate prepara destul de rapid si fara prea multa munca.  

Eraldo este cel de la care am primit reteta, în urma cu vreo 22 de ani, asa ca am numit-o dupa el. Daca e a lui sau de unde o are el... nu stiu :)

Ingrediente:

• gnocchi cu cartofi ( facuti în casa sau cumparati )
• 500 ml pasta de tomate la cutie, borcan sau sticla
• 250 ml smîntîna de frisca
• 1 ceasca de mazare proaspata sau congelata (dezghetata )
• 200 g prosciutto cotto, taiata franjuri
• 1 ceapa/esalota mica, tocata fin
• frunze de busuioc, tocate grob
• sare de mare, piper din rîsnita
• ulei de masline
• brînza pentru gratinat - mozzarella, emmentaler sau chiar amestecate

Se înmoaie scurt ceapa în ulei, se adauga sunca franjurata si se amesteca 2-3 minute pe foc lejer. Se adauga pasta de tomate si busuiocul, dupa care se mai lasa cîteva minute la fiert pe foc domol. Se opreste focul, iar cînd sosul s-a oprit din clocotit se adauga smîntîna la temperatura camerei si se amesteca - astfel sosul nu se îmbrînzeste. Se adauga si mazarea. Sosul nu mai necesita fierbere dupa acesti pasi (smîntîna si mazarea), deoarece o va face în cuptor. Condimentarea o puteti face la sfîrsit sau pe parcursul prepararii sosului.

Daca folositi gnocchi sau paste proaspat facute în casa, acestea nu trebuie fierte în prealabil. Daca va hoatarîti pentru gnocchi sau paste ( uscate ) din comert, le puteti fierbe 2-3 minute, nu mai mult, altfel se înmoaie prea tare de la sos. Asezati pastele sau gnocchi în forma/sau forme individuale, turnati sosul deasupra, scuturati putin vasul/vasele, apoi presarati brînza razuita sau taiata bucatele deasupra. Dati forma în cuptorul încins la 200°C si lasati aproximativ 20-25 minute sau cît de rumenita va place brînza.

Notite:

- unii amesteca gnocchi/pastele cu sos, apoi le toarna în forma s.a.m.d., eu însa nu o fac. Textura finala per total, este diferita sau cel putin asa o percep eu acest la fel de mîncare. Amestecate înainte cu sos, apoi turnate în forme, pastele prind cumva tot sosul si sînt împreunate, lipite una de cealalta. Turnat deasupra, pastele sau gnocchi ramîn mai separate si se pot plimba cu furculita prin sosul delicat care se formeaza pe marginea vasului... chestie de gust. 

 

Va las un buchet de trandafiri si va doresc un weekend minunat! 

Paste umplute cu dovlecei ( si ciuperci)

Cînd da dorul de paste în noi, paste mîncam. Daca se poate, facute în casa, neaparat umplute, mai ales cu legume si pecorino. Deja aveti toata reteta. Nimic nou sub soare. V-am (mai) aratat eu pastele mele umplute. Cum spuneam, prepararea necesita ceva timp, e adevarat, dar si rezultatul e pe masura. Pastele proaspete facute în casa sînt definitiv mult mai bune decît cele uscate facute de oricine/ ma refer la cele din comert. De ce? Deoarece, în afara faptului ca sînt mai bune (ce, am spus deja asta? :D ) , în produsul finit se vede dragoste, pasiune, chiar si munca :D
Am spus ce bune sînt? Daca nu, va zic acum. Chiar sînt bune! Bun, am luat-o putin pe aratura, na si? :P
Ok, hai sa va mai spun si alte chestii. Pudrate bine cu faina si tinute la racoare într-un loc aerisit, le puteti pastra pîna a doua zi fara probleme.
Se pot chiar si congela într-o doza de plastic încapatoare. Asezati pastele umplute în straturi cu foi de hîrtie de copt între ele. Asa puteti lua cîte doriti si prepara mai departe cum va place.

De exemplu fierte scurt si:

- trase în unt cu ierburi aromatice
- sau servite cu parmezan deasupra
- în ceva ulei de masline, usturoi si eventual putin ardei iute tocat fin
- servite cu diverse sosuri

Daca va plac pastele gratinate, asezati cîteva bucati de paste umplute (asa congelate, nu necesita fierbere) într-o forma termorezistenta, deasupra puneti ce sos doriti, iar peste presarati cascaval dat pe razatoare. Asezati forma în mijlocul cuptorului încins si lasati sa se rumeneasca încet. Pentru a evita rumenirea prematura, acoperiti forma cu o bucata de folie de aluminiu sau hîrtie de copt.

Umpluturi - puteti sa le umpleti cu ce va place, ce ofera sezonul sau frigiderul. Important e sa nu fie o umplutura prea lichida. De aceea pun mereu putin gris în umpluturile de legume. Se poate adauga si pesmet, cel care se foloseste la snitele, mie însa nu-mi place. Confera umpluturii o textuta de pîine înmuiata. Indiferent ce alegeti, pesmet sau gris, nu exagerati, ca veti avea umplutura "beton". Mie îmi place umplutura "pufoasa". În general se face mai densa, asa ca un boț, dar mie asa nu-mi place. Stiti cum sta treaba cu gusturile :D
Puteti sa le umpleti si cu carne de porc, pui, vita... etc,  macinata. Aceasta umplutura trebuie neaparat procesata termic, racita si apoi folosita la umplerea pastelor.

Idei de umpluturi:

ricotta + spanac
concentrat rosii + mozzarella + busuioc
rosii uscate din ulei, macinate + ricotta
somon afumat + ricotta
zucchini + parmezan sau pecorino
ciuperci + parmezan sau pecorino
vinete rumenite si tocate fin + rosii uscate + parmezan

Aromatizati umpluturile cu verdeturile preferate, condimentati picant sau nu... cum doriti.

Retete de aluat gasiti mai jos. Acum nu le mai fac cu faina de grîu, ci doar cu faina spelta, gris spelta... dar reteta e aceeasi. La 100 g materie uscata adaug un ou de marime medie si foarte putin sare - la care se poate (si) renunta.

Acum sa va arat ultimele paste, doua la numar, care sînt aproape identice.

Cele cu dovlecei: 

Cu ciuperci: 

 

Ingrediente:

• 2 dovlecei verzi/zuccini - aprox. 450 g dupa îndepartarea cotorului
• 50 g pecorino romano dat pe razatoare
• 1 -2 linguri gris de spelta
• 8 frunze de busuioc, tocate
• 1 lingura ulei de masline
• piper din rîsnita
• sare daca e nevoie

Aluatul se înveleste în folie, se da la rece. Folositi timpul pentru prepararea umpluturii.

Dovleceii se dau pe razatoare sau se macina cu robotul si se soteza scurt pe foc iute împreuna cu busuiocul, dupa care se lasa la racit. Eventuala zeama se scurge, apoi se adauga grisul si pecorino si se amesteca. Daca e nevoie sarati, dar de obicei pecorino romano e destul de picant si sarat. Adaugati piper daca doriti. Degustati.

Se întinde o foaie subtire. Cît de subtire puteti (în retetele de mai jos se poate vedea cam cît de subtire). Restul aluatului îl înveliti din nou, altfel se usuca si nu îl veti mai putea întinde cu sucitorul. Pe aceasta foaie asezati cu lingurita gramajoare din umplutura. Încercati sa le aliniati asa frumos încît sa puteti saluta în fata lor :D

Întindeti si a doua foaie, tot asa subtire. Pentru ca între timp foaia cu gramajoarele de umplutura s-a uscat la suprafata/ adica spatiile libere, luati o cescuta cu apa si o pensula si umeziti foaia în lung si-n lat, adica suprafata dintre gramajoare.

A doua foaie o asezati cu grija deasupra. Treceti cu degetul aratator, de exemplu, printre rînduri  si lipiti cît de cît foile. Nu va agitati daca nu se lipesc înca perfect. Cînd veti trece cu pintenul ondulat de taiat taitei printre rînduri, foile se lipesc. Daca mai observati locuri nelipite, sau poate ati taiat putin strîmb si ati intrat în umplutura, luati fiecare bucata în parte si reparati imperfectiunea cu degetelele din dotare :D Pîna le fierbeti, pastrati-le pudrate cu faina în loc uscat si bine aerisit, la racoare.

În timp ce apa cu sare fierbe, topiti ceva unt cu un catel de usturoi strivit si salvie tocata.
Pastele se fierb 2-3-4 minute, apoi se scot cu o spumiera direct în tigaia cu unt aromat. 

Se salta de doua trei ori si gata magia!

Sectiune: 

Pentru pastele cu ciuperci am folosit 500 g de ciuperci, doar palariile. Modul de preparare identic cu al pastelor umplute cu zucchini. Dupa ce le-am fiert 2-3 minute, le-am scos cu spumiera direct în tigaia în care am sotat scurt cîteva ciuperci feliate cu un catel de usturoi dat pe razatoare si cîteva frunze de busuioc tocate grob. Le-am saltat putin, gata! 

Cîteva imagini:

Alte retete de paste si aluat:

Paste de casa aromate cu busuioc
Paste umplute cu somon
Paste umplute cu spanac
Rulouri cu spanac si ricotta
Lasagne cu zucchini

Un weekend minunat sa aveti!

Ragù alla Maya

Buna ziua, buna ziua! Stiu ca n-am mai dat pe aici cu saptamînile, dar nu ma mai adun de pe drumuri si din facut alte treburi. Va salut cu drag pe toti! Dupa cum vedeti nu am venit cu mîna goala, dar nici cu vreo noutate, doar cu o reteta clasica facuta dupa gustul meu. Deci astazi va prezint reteta de Ragù alla Mayagnese :D Original bolognez n-o fi, de aia nu ma risc cu denumirea. Deci e un ragù, care cu anii l-am "perfectionat" dupa papila mea, a familiei mele. L-am tot gustat si ajustat, pîna a devenit ceea ce ne place la toti. De fapt l-am cam facut la fel totdeauna, doar ca am mai înlocuit sosul de rosii fin, cu cel grob sau chiar rosii proaspete, cu si fara anumite verdeturi, carne macinata amestecata, sau doar de vita, macinata gata sau macinata acasa, în diferite proportii... si, si, si. În final am ajuns la concluzia ca, daca raportul dintre carne, legume si sos este aproximativ de 1:1, iese asa cum ne place noua cel mai mult.

Daca aveti nervi, va recomand tocarea carnii cu cutitul, Marunt, marunt! Ragù-ul va capata o textura superba. Adica mie îmi place, dar din pacate nu dispun mereu de asa mult timp, pentru treaba asta. 

Servit cu spaghetti.

Ingrediente:

• 700 g carne de vita, macinata grob
• 700 g rosii depielitate, coapte/fierte în suc propriu
• 1-2 morcoviori
• 2-3 tije de telina
• 2-3 cepe
• 3-4 linguri ulei de masline
• 3 frunze proaspete de dafin
• 6-7 fire de busuioc
• sare, piper

Se toaca carnea, apoi se curata legmele. Ceapa se toaca nu foarte fin, iar morcovii se dau pe razatoare sau se macina maruntel în blenderul cu lama. Atentie la tijele de telina, scoateti-le atele. Tijele interioare sînt mai fragede si lipsite de ate. Ajunge daca le taiati felioare, dar daca doriti le puteti macina sau toaca. 

Legumele tocate se soteaza cîteva minute în ulei de masline, apoi se adauga carnea si se  amesteca timp de 15-20 minute pe foc moderat. Între timp se adauga verdeturile, urmate de sosul de rosii. Se amesteca bine, se reduce focul la minim, se acopera vasul si se lasa la fiert 2-3 ore. Între timp amestecati cînd si cînd, condimentati cîte putin cu sare si piper, lasati sa fiarba o vreme, apoi gustati din nou. Nu condimentati foarte mult la început, fiindca sosul scade si s-ar putea sa-l sarati prea tare.

Notite:

- Sosul este fiert si comestibil si dupa o ora, dar preparat cu rabdare pe foc mic, timp mai îndelungat, volumul scade considerabil, aromele se patrund, iar acest sos de carne devine tot mai gustos. Dupa timpul de fierbere se îndeparteaza vasul de pe foc si se lasa acoperit înca cel putin 1-2 ore înainte de a fi servit. Sau îl puteti prepara chiar cu o zi înainte. E si mai gustos a doua zi! Inainte de a servi, îndepartati verdeturile :)

- O portie dubla a acestui amestec are nevoie chiar de 4-5 ore pe foc redus. Spun asta, deoarece se poate prepara în cantitati mai mari pentru a fi portionat si congelat. În cazul în care sînteti mereu pe drumuri si nu aveti timp sa gatiti, va prinde bine o portioara de ragù pe lînga niste paste pe care le puteti fierbe în cîteva minute... si gata-i masa, la timp redus :)

- Tijele de telina se pot înlocui cu telina data pe razatoare. Foile de dafin proaspte se pot înlocui cu uscate. În acest caz recomand doar 1-2, aroma fiind mult mai intensiva.

Cabbage fusion

O reteta pregatita în urma cu ceva vreme, dar uitata. Fuziune între o varzuca murata si una proaspata... ca aia murata e acra nene! Dar bunaaaaaaaaa! Pentru mine premiere atunci, ca nu mai amestecasem niciodata varza dulce cu varza murata. De atunci o fac destul de des, deoarece gasesc farza murata buna, dar prea acra pentru papila mea, asa ca o fuzionez :D

Ingrediente:

• 2 linguri oloi de masline
• 1 ceapa mare, tocata
• 2 morcovi, tocati grob
• 100 g costita afumata feliata subtire(asa de gust), apoi tocata... cumva
• 2 frunze proaspete de dafin
• 1/2 lingurita seminte de chimen
• 800 g varza dulce, taiata fidelute
• 500 g varza murata, taiata fidelute
• 1 cana apa
• 1 lingura marar tocat
• 1 lingurita boia de ardei
• sare, piper

• 1 mînuta risoni*, optional

Am calit olecuta ceapa în ulei de masline pîna a devenit transparenta, am adaugat morcovii si costita si am mai lasat putin pe foc, amestecînd. Între timp am adaugat frunzele de dafin si semintele de chimen. Apoi am presarat varza dulce, am lasat sa scada din volum pret de 2-3 minute, dupa care am adaugat-o si pe cea murata, si am acoperit cu apa (prea multa!). Înainte de a fi aproape fiarta varza, am condimentat cu sare, piper, boia de ardei si am adaugat mararul tocat. Pentru ca în oala era prea mult lichid pentru gustul meu, am aruncat o mînuta de risoni * (paste, un model de Barilla - se aseamana la forma cu orezul cu bob lung) , am amestecat si închis focul. Am lasat sa traga vreo 20 de minute, apoi la masaaa! A iesit taaare buna!

Paste cu somon & Paste calamari, creveti si midii

Astazi va prezint din nou o reteta care se încadreaza printre retetele mele preferate. Ca de obicei, aceasta categorie include retetele simple, care necesita putine ingrediente, se prepara rapid si încînta papila la maxim. Nici pupila nu are de suferit! Totodata doresc sa v-o prezint si pe Any, noua posesoare de blog - La cucina di Any - , care de ani de zile este una dintre muzele mele din bucatarie, mai ales cînd vine vorba de paste.

Reteta originala o puteti vedea aici. Eu am preparat doua feluri. Cu somon si înca un fel extra pentru sotul meu, care adora crustaceele, o combinatie de midii, creveti si inele de calamari.

        Ingrediente:

• calamari / sau creveti, midii, somon... orice alt peste
• rosioare
• usturoi
• patrunjel
• vin alb
• ulei de masline
• sare, piper, ardei iute
• paste, eu am folosit Trulli

Pentru ca aceasta reteta se prepara rapid, începem cu apa petnru paste, pe care o punem la fiert cu ceva sare.

Se încinge uleiul de masline cu feliile de usturoi.



Se adauga pestele si se lasa 2-3 minute pe foc, amestecînd cînd si cînd.



Peste pestele este patruns, se adauga o cescuta de vin.
Se lasa sa sfîrîie alte 2-3 minute.





Se adauga rosiile si patrunjelul. Rosiioarele se pot lasa întregi sau taia în jumatate.
Eu am folosit din cele lunguiete. Fiind pitice rau le-am lasat întregi.



Se mai lasa pe foc cîteva minute. Pe masura ce scade lichidul din tigaie,
se adauga cîte putina apa de la pastele care între timp fierb. Apa cu amidon ajuta la legarea sosului.
Între timp se condimenteaza în functie de gust cu sare, piper si ardei iute.
Cînd pastele sînt fierte, se scurg si se adauga în tigaie. Se salta tigaia de 2-3 ori. Gata!





Pofta buna!





Cin Cin!
Any, bun venit în blogosfera!