Blogul lunii Martie - 2013

1 Martie reprezinta venirea primaverii, renastrea naturii, caldura si lumina, mult verde... viata. Cu totii asteptam zilele mai lungi, mai mult soare care sa ne mîngîie fetele palide, brîndusele, narcisele, lalelele, pomii înfloriti, ciripit vesel dintre ramurele. 

Martisorul meu, sub forma de "Blogul Lunii", îl ofer cu mare drag  siteului -  În jurul Kadiei.

Va doresc o primavara frumoasa!

Primavara 

de George Toparceanu 

Dupa-atata frig si ceata
Iar s-arata soarele.
De-acum nu ne mai ingheata
Nasul si picioarele!

Cu narcisi, cu crini, cu lotusi,
Timpul cald s-apropie.
Primavara asta totusi
Nu-i decat o copie.

Sub cerdac, pe laurusca,
Cum trecura Babele,
A iesit un pui de musca
Sa-si usuce labele.

Pasarile migratoare
Se re-ntorc din tropice.
Gazele depun la soare
Oua microscopice.

Toata lumea din ograda
Canta fara pauza.Doi cocosi se iau la sfada
Nu stiu din ce cauza.

Un curcan sta sus, pe-o barna,
Nu vrea sa se bucure.
Motul rosu ii atarna
Moale ca un ciucure.

Doar Grivei, batranul, n-are
Cu ce roade oasele.
Ca de cand cu postul mare,
Toate-i merg de-a-ndoasele.

Pentru cate-a tras, sarmanul,
Cui sa ceara daune?…
Drept sub nasul lui, motanul
A venit sa miaune.

Dar acum l-a prins potaia
Si-a-nceput sa-l scuture…
Peste toata harmalaia
Trece-n zbor un fluture.

Pe trotuar, alaturi salta
Doua fete vesele…Zau ca-mi vine sa-mi las balta
Toate interesele!

Ador articolele Kadiei. Daca doriti sa calatoriti "împreuna cu ea", va recomand sa rasfoiti rubrica intitulata - Turism culinar. În urma cu vreo cîteva saptamîni am citit articolul - Barbecoa by Jamie Oliver,  în care prezinta unul din restaurantele lui Jamie Oliver - Barbecoa, din Londra. Un articol excelent, ca de altfel toate articolele made by kadia, si nu în cele din urma foarte informativ. Cum si eu îl ador pe Jamie, doresc sa împartasesc în mod special acest articol, cu ideea ca ar fi pacat sa-i fi scapat vreunui simpatizant. Sînt ferm convinsa ca si printre cititorii mei sînt numerosi fani Jamie Oliver, carora le doresc lecturare placuta citind acest articol. Enjoy! 

Barbecoa by Jamie Oliver 

________________________by Kadia

Cam la vreo 5 minute de momentul în care am aflat ca mergem la Londra, eram călare pe internet încercând să găsesc restaurantul lui Jamie Oliver, unde voiam să merg cam de când am aflat de el. Mi se pare oarecum meritat având în vedere că-mi petrec duminicile dimineaţa luandu-mi cafeaua şi mic-dejun în faţa televizorului urmărind cu interes, comentând şi luandu-mi notiţe despre reţetele lui de 30 de minute. Iar de când i-am descoperit şi blogul, îl plac şi mai mult, este haios, spontan, are simţul umorului (aşa cum dovedeşte în poza asta, ingrasandu-se prin Photoshop, deşi îmi aduc aminte de discuţiile mele cu Vlad în care îi comentam silueta din ce în ce mai împlinită ) dar mai ales găteşte în stilul meu. Cam în 30 de secunde de butonat virtual am descoperit că “restaurantul” este de fapt un lanţ întreg, în diferite oraşe, care pe lângă mâncare îţi mai poate oferi şi cursuri 

Alegerea a fost grea, deşi recunosc c-am ştiut care va fi din momentul în care am văzut lista, fiind cu Vlad nu puteam alege decât restaurantul specializat în grill, numit BARBECOA. Am făcut rezervarea, destul de târziu, pe la 9 ca să avem timp de cumpărături şi de vizitat înainte de cină, ceea ce s-a dovedit a fi o idee foarte bună pentru că am avut timp să ne întoarcem la hotel şi să lăsăm pungile, punguliţele, rucsacii şi tot ce-am mai adunat prin oraş, să arătăm cât de cât prezentabili. Pe site scria ţinută smart casual, aşa că nu ne-am dat prea mari talente şi … am hotărât să mergem cu autobuzele roşii, care mie îmi plac de mor, mă simt într-un film cu Harry Potter când văd magaoaiele astea scurte şi înalte ţâşnind unul pe lângă altul că-mi sare inima în gât de fiecare dată. Oricum, în mini-vacanţa asta am hotărât că eu nu voi conduce niciodată în Londra – e un oraş nebun-nebun.
Din zona St. Pancras unde aveam noi hotelul, trebuia să mergem într-o staţie de autobuz de la King’s Cross, numită H şi în 20 de minute am fi ajuns la restaurant aflat (credeam eu) lângă un mall, în spatele Catedralei St. Paul.

Staţia de autobuz am găsit-o cu oarecare uşurinţă când am dat peste o hartă în staţia principală, era cumva lateral pe o stradă cu sens unic (subliniez acest lucru pe care l-am uitat şi ar fi fost de folos pentru noi în viitorul apropiat). Am aşteptat cuminţi cele 7 minute, de fapt, discutând aprins şi nefiind foarte atenţi la ce scria pe autobuz. Cam după 20 de minute de admirat Londra pe noapte, prin nişte locuri parcă special amenajate pentru Jack The Ripper, nerecunoscand nicio staţie, îl întreb cu ochii mari pe Vlad: da’ noi mergem în direcţia bună? Ai verificat pe autobuz? Nu! Nu te-ai uitat tu? Oare unde suntem? Ne dăm jos la prima staţie ca să ne uităm pe stâlp, realizăm că o luasem în direcţia bună, dar mai aveam 2 staţii de mers. Fiind deja ora 9, hotărâm că nu stăm după următorul autobuz, care venea în 10 minute, ajungem mai rapid pe jos. Ne uităm pe harta din ghid şi încercăm să ne lămurim pe ce stradă suntem şi cum s-o luăm, stând cu fundul la stradă, în staţia de autobuz. Cam după ce am hotărât că ne-am lămurit, ridicăm ochii din carte si… vedem autobuzul cu numărul care trebuie plecând din staţie… El venise mai devreme, dar noi l-am ignorat.
O luăm hohotind pe urmele lui, satisfăcuţi interior că ghicisem direcţia şi străduţele pe care trebuia să o luăm, de fapt Vlad se lămurise, eu încă încercam să-mi dau seamă unde suntem, cam până când am ajuns în dreptul catedralei şi îmi aduc aminte exact cum fac: prin grădinile de lângă St. Paul, drept în faţă, traversăm strada şi pe coltul mallului e resta… nimic! Nu-i! Adresa foarte clară: 20 New Change Passage. Am găsit New Change 1 … şi atât! Am luat-o pe stradă până am depăşit mallul. Nu, trebuia să fie pe partea cealaltă! Descoperim într-un final măcelăria, care se închisese şi strângeau băieţii mesele, cutiţele şi bucăţile de carne care arătau excepţional. Până la urmă, trecuse 20 de minute, eram convinşi că am pierdut rezervarea, urcăm în mall, căutând un restaurant cu nume frumos, deja muream de foame şi eram destul de nervoasă, din cauza nereuşitei, când pe harta etajului vedem tronând numele! Da, era la primul etaj. 20 New Change Passage este adresa din interiorul mallului. Rezervarea era încă valabilă, am fost invitaţi la o masă în apropierea barului, unde am primit meniurile şi ne-am comandat bine-meritatele cocktail-uri. În sfârşit, am ajuns şi era exact aşa cum mă aşteptam.

Din restaurant aveam vedere chiar asupra catedralei, punctul nostru de referinţă, care de fapt nu prea ne-a ajutat. Altfel, lemnul părea să domine interiorul restaurantului, ceea ce mie mi-a plăcut foarte mult, însă lumina difuză n-a lăsat prea multe detalii la vedere şi oricum ne era prea foame că să mai analizăm unde stuntem.

vedere din restaurant: St. Paul Cathedral

Eu mi-am luat Fleur Royal, iar Vlad ceva cu gin, cred că Barby 75 Pentru început ne-am luat colecţia de pâinici, care au fost de fapt 3 bucăţi uriaşe dintr-o pâine neagră cu cereale, un french toast şi o lipie excelentă, servită cu unt sărat, o minunăţie, lângă care am mai comandat legumele murate, adică conopidă, morcovi, muraţi alături de un ardei iute care le-a dat un pic de iuţeală, nu foarte multă, tocmai bună de testat lângă pâinea caldă cu unt.Pe când analizam noi pâinea, murăturile, gustul, textura, ce mai, ne simţeam adevăraţi critici gastronomi, ne-am pomenit şi cu aperitivul comandat de Vlad: PIT-SMOKED BABY BACK RIBS. Păi, se putea altfel? Ce mi-a plăcut este că ne-au adus costiţele, un castronel de apă cu lămâie şi tacâmuri pentru doi, deşi nu cerusem “shared”, dar fiind un singur aperitiv s-au gândit ei că Vlad ar împărţi mâncarea cu cineva. De obicei, da, dar nu când vine vorba de costiţe sau de miel :D

Va rog sa observati sticla de apa plata, numita BELU, dar care, din pacate, nu este productie romaneasca!

BREAD BOARD & AMAZING PICKLED VEGETABLES

Ca fel principal, el şi-a luat Brined&Grilled Chicken, iar eu Barbecoa Burger, dar cu piure în loc de cartofi prăjiţi. Mâncarea a fost incredibil de bună, servită cu generozitate şi cu toate strădaniile mele, n-am putut mânca mai mult de jumătate. În schimb ne-am întins la paharele de vin, apoi cafele, deşi era miezul nopţii, cam tot restaurantul se golise între timp, dar n-am simţit absolut deloc că ne-ar fi grăbit sau ar fi stat lângă noi ca să ne scoată afară. Nici măcar n-am realizat cât e ceasul decât în momentul în care ne-am ridicat noi să plecăm şi ne-au interceptat pe drum ca să ne scoată prin altă parte pentru că intrarea folosită la începutul serii fusese închisă.

PIT-SMOKED BABY BACK RIBS

BRINED & GRILLED CHICKEN

BARBECOA BURGER

Barul de la intrare

De notat:

• restaurantul are garberoba şi este indicat să aveţi buzunarele golite înainte de a ajunge la restaurant, deşi noi am stat vreo câteva minute până a reuşit Vlad să-şi scoată tot ce nu voia să-şi lase în canadiană, iar fetele ne-au zâmbit în continuare la fel de amabile.
• pe factură apare o sumă suplimentară de 12.5% (dicretionary service fee) ceea ce înseamnă că poţi cere să fie scoasă de pe factură şi să plăteşti ce bacşiş vrei tu, în cash. Din câte am citit se pare că taxa asta de 12.5% nu înseamnă neapărat că ajunge la chelner şi dacă ai chef de vorbă poţi să întrebi unde se duc aceşti bani, iar apoi să decizi dacă vrei s-o plăteşti sau să laşi cât vrei tu.

St. Paul Cathedral

Doresc sa va îndrept atentia spre categoria CARTE DE BUCATE, unde veti gasi felurite retete delicioase, rapide, dulci, sarate, parfumate, aromate.
Kadia, îti doresc o primavara frumoasa cu multe calatorii interesante, si te asteptam cu noi articole!