Am facut rost de smochine italiene, si trebuia sa fac ceva cu ele. Am mîncat patru bucati deodata :D , si pentru ca ai mei nu le manînca, iar aceste fructe sînt foarte sensibile si se ofilesc în scurt timp, le-am prelucrat rapid într-o dulceata delicioasa. Am facut-o aproximativ dupa metoda, dupa care am facut si dulceata de nuci verzi. Pastaia de vanilie am lasat-o întreaga. A fost foarte proaspata, si a aromat destul. Am vrut sa nu predomine sau sa egaleze scortisoara. Totusi a parfumat mult mai intensiv decît ma asteptam.
Poate la anul va arat o dulceata din smochine coapte în gradina mea. Nu cred, dar sper. Smochinul meu, nu stiu sigur daca masoara un metru.
Ingrediente
- 1100 g smochine
- 1000 ml apa
- 700 g zahar
- 1 lamîie (doar zeama)
- 1 pastaie de vanilie
- 1 scoarta de scortisoara
Am fiert un sirop din apa, zahar, vanilie si scortisoara, aproximativ 20 de minute.
Apoi am adaugat zeama de lamîie si smochinele, si am lasat vasul pe foc moderat,
aproximativ 45 minute. Timp în care am amestecat de vvreo 2-3 ori.
Pericol de a se lipi nu exista, dar daca focul este prea tare, siropul clocoteste cu clabuci mari
care se ridica rapid, si posibilitatea de a da în foc este foarte mare.
Intensitatea cu care clocotea siropul din vasul meu arata cam asa :
Dupa cele trei sferturi de ora se face focul mare, iar din acest moment nu se mai paraseste locul faptei nici pentru 5 secunde! Posibilitatea de a aduna siropul de pe aragaz devine reala. Se fierbe dulceata pe foc iute circa 15 minute, timp în care veti constata cum siropul îsi schimba textura. Se îngroasa usor, devine lipicios. Daca fierbeti siropul pîna o picatura sta ca o perla pe o farfurie rece, dupa racire, consistenta va fi foarte groasa. Eu îl fierb pîna ce picatura nu se mai întinde.Nu trebuie fiert pîna sta ca o perla bufanta care-si pastreaza forma rotunda.
Aici la soare, înainte de a trece în borcanele sterilizate.
Înainte de a turna dulceata în borcane, am îndepartat scortisoara si vanilia.
Am închis borcanele si le-am lasat pe capac vreo 20 de minute, dupa care le-am întors,
Un deliciu!
Nu am mancat niciodata , dar trebuie sa fie buna.
ReplyDeletecred ca-i delicioasa.pupicei
ReplyDeleteNu am incercat sa o fac,dar arata tare bine a ta.Te pup!
ReplyDeleteSuper misto arata dulceata ta!Anu' asta am facut mai putine decat cel trecut pt ca sunt singura care le agreeaza.Le-am aromat separat tot c scortisoara si vanilie.Sper sa vad dulceata la anuldin propriile fructe!Te pup,we minunat!
ReplyDeleteOare exista cineva care sa nu iubeasca fructul asta?Eu il ador,cand ma uit la dulceata ta ii simt aroma!Pupici!
ReplyDeleteCred ca e tare buna! Nu am mancat niciodata! Savurez un paharel de la tine! Pupici!
ReplyDeletecred ca este un deliciu...Pupici!
ReplyDeletesmochinul meu are o palma inaltime,asa ca mai am de asteptat pana sa faca fructe !pana atunci ma uit la dulceata ta.
ReplyDeleteDin fericire gazda mea are smochini, se coc de 2 ori pe an :)
ReplyDeleteFoarte tentantã reteta ta, aratã bine!
Imi plac asa tare smochinele, iar ale tale arata asa apetisante, crude si in dulceata. Imi place cum ai obtinut fructe in sirop, nu s-au spart deloc, iar cu vanilie si scortisoara cred ca este foarte aromata dulceata :)
ReplyDeletece buna e,si noua ne place ,eu am facut gem,gustul e acelasi doar consistenta e diferita,o zi buna
ReplyDeletearata sublim dulceata ta...hmmm...vad ca muuuuulta lume face dulceata de smochine, ia sa ma apuc si eu, domne!:)eu am gustat prima oara dulceata de smochine cu vanilie in vara asta, in sudul Frantei, si mi s-a parut f speciala, nici nu am stiut ca exista, dar acum vad ca e foarte populara, deci am sa incerc cu siguranta reteta ta. Cat despre cremele de unt...nu sunt mare fana, dar ador budincile, mai ales cele facute in casa-dupa cum spuneai nu se compara cu cele la plic, dense,compacte, cu gust de chimicala,deci tot bavareza am sa incerc sa o faca, mai degraba decat frecata cu unt...mmm, abea astept!
ReplyDeleteofff Maya , eu nu ma prea dau in vant dupa aceste smochine , dar la cum arata dulceata ta , as incerca pe o feliuta de paine cu unt ;) !!!!... superba prezentare !!!
ReplyDeleteMinunat! Este delicios!
ReplyDeleteVa doresc un weekend minunat.
sărut
Gizi
Vad ca nu sant singura care nu a mancat aceasta dulceata...dar iti pot spune ca arata minunat si e foarte apetisanta!!!!
ReplyDeletePupici si o dumineca placuta!!!
Vad ca nu sant singura care nu a mancat aceasta dulceata...dar iti pot spune ca arata minunat si e foarte apetisanta!!!!
ReplyDeletePupici si o dumineca placuta!!!
M-ai facut sa-mi amintesc de copilarie ! cand 'luam cu imprumut' din copacul vecinei smochine si ne primeam baia de rigoare cu galeata cu apa cand isi dadea ea seama ca nu le mai inapoiam ;)) Tare bune sunt.. si-mi place dulceata de smochine cred cel mai mult dintre toate!! pe langa cea de pepene ;) Cat despre prezentare.. 20+ ca de obicei! pupici
ReplyDeleteOh , dulceata de smochine , pur si simplu o ador .
ReplyDeleteM-ai dat gata cu fotografiile tale! Splendide si sugestive!
ReplyDeleteBucate apetisante, mie îmi place mult textura "bobitzoasa" :D
ReplyDeleteSara, este. Daca si sotul meu, care nu manînca smochine, a pus stapînire pe un borcan :D
ReplyDeletePupic.
DiaMar, eu am comis-o. Poate te animez si pe tine :D
ReplyDeleteFlory, daca face smochinul meu la anul si 2 fructe, dulceata le fac! =))
ReplyDeletePupici.
Teo, uite, al meu sot nu le manînca proaspete. Fiica-mea ... hmmm, nu pot spune ca le detesta, dar nici nu-i plac :D
ReplyDeleteLicuta, cu mare placere :*
ReplyDeleteAlinutzika, este :)
ReplyDeletePansy, eu sper ca smochinul meu sa faca fructe la anul! E mititel. Cred ca are vreo 80 cm :D
ReplyDeleteRamona, as da iama în gradina vecinei :P
ReplyDeleteMihaela, cu toate ca am avut maaare grija de ele, doua tot s-au spart. Dar nu conteaza, ca tot buna este :D
ReplyDeletePupic.
Yaya, asa multe nu am avut, dar sa stii ca data viitoare o sa fac si 2 brcanele de gem. Sînt curioasa cum potriveste pe papila mea :*
ReplyDeleteGeorgi, asa este. Budincile de casa sînt mult mai fine. Cît despre dulceata de smochine... odata în viata trebuie încercata :)
ReplyDeleteCat, sotul meu nu manînca smochine proaspete deloc. Chiar nu-i plac. Totsi, aroma dulcetei l-a ademenit. Dupa proba, a declarat un borcan: Asta e al meu! :D
ReplyDeleteNu se stie, deci trebuie sa încerci si tu :D
:*
Gizi, te pup si multumesc :)
ReplyDeleteO saptamîna frumoasa :*
Petronela, tu ai sanse sa gasesti smochine ieftine, deci chiar e pacat sa nu încerci. Asa de proba, vreo doua borcanele :)
ReplyDeletePupic.
Anto, acum ca pomenesti de dulceata de pepene... am vazut si la Liana una de pepene rosu, si mi-a facut o pofta teribila. Dar nu mai gasesc eu pepene bun acum. Oare tu, tot de pepene rosu vorbesti, sau altul?
ReplyDeleteMultumesc, pupici si îti doresc o saptamîna frumoasa :*
Dorina, o portioara viruala macar?
ReplyDeletePupici :*
Multumesc, Alexandrina :)
ReplyDeleteSunt inrbunita dupa dulceata de smochite... Pup!
ReplyDeleteSara, ma bucur ca-ti place :*
ReplyDeleteMMmmmmmmmmm dar ce deliciu!!!Si eu am facut acum cateva zile.....sssiii...un borcan deja e goool......
ReplyDeleteDraga Maya !Tocmai am facut dupa reteta ta, dar cred ca ceva nu este bine....De pilda eu am avut 1.5 kg de smochine verzi.Am fiert 1 kg apa cu 1kg de zahar 30 min.Am adaugat zeama de la o lamaie si smochinele si le-am fiert mai bine de 2 ore si s-a ingrosat foarte putin.Cred ca apa (adica 1 kg) este foarte multa..ce zici?Le-am pus asa in borcane cu aprox 10smochine plus zeama pana la umplerea borcanului... mi-a ramas 1/2 kg sirop de smochine:))Ori e ceva care mi-a scapat?Sper ca data viitoare sa imi iasa
ReplyDeleteVasilica, îmi pare rau ca nu ti-a reusit "vraja" cu smochinele. Treaba asta cu siropul e o chestie care trebuie jonglata.
DeleteRegulile de baza în cazul meu, sînt cam astea:
- Fierb siropul, deci apa cu zaharul la foc iute de tot/focul conteaza mult. Deja în faza asta siropul trebuie sa prinda consistenta si sa devina putin lipicios.
- Dupa adaugarea fructelor, zeama de lamîie... etc, siropul devine din nou putin mai fluid.
- Nu fierb dulceata mai mult de 45-60 minute, egal ce fruct as folosi.
- Apoi vin vin minutele magice, alea 15 minute la foc tare, în care se produce "vraja" :D Dulceata se ridica, clocoteste cu clabuci densi, mari si mici... în acest timp, cînd si cînd testez cîte o picatura de sirop pe o farfurioara rece. Cînd perluta se întinde mai greu, opresc focul. Daca las pîna perluta sta bulbucata si nu se mai întinde, textura siropului este prea tare. Asta pentru gustul meu.
De ce spun ca trebuie jonglat? Pentru ca niciodata nu folosim toti aceleasi fructe, acelasi zahar sau acelasi foc. În vas de inox se fierbe mai repede decît în vas emailat.
Ce as fi facut eu? Daca as fi crezut ca e prea mult sirop care nu vrea sa scada, as fi dat focul mai tare sau as fi scos din sirop si fierbeam mai departe pe foc iute. La atîta zahar si atîta apa, în mod normal trebuia sa ai un sirop beton dupa atîta fiert... din pacate nu stiu ce s-a întîmplat cu siropul tau :(
si eu cred ca e prea multa apa...acum fac si eu si nu se incheaga deloc siropul...am mai scos sirop si am mai pus zahar...abai asa a fost ok...
DeleteEu zic ca focul nu e ok. Vasilica a pus 1 kg zahar la 1 l apa si tot nu i s-a îngrosat. Amestec de lichid cu zahar în raport de 1:1 - rezulta, fiert corect, un sirop concentrat, dens, extrem de gros... Mai concentrat sirop nu se face la nicio dulceata.
ReplyDeleteSorry...
Multumesc pt. reteta am sa o pun pe sotia sa faca o portie , am un smochin in gradina si a facut foarte multe fructe anu asta !
ReplyDeleteMultumesc pt. reteta am sa o pun pe sotia sa faca o portie , am un smochin in gradina si a facut foarte multe fructe anu asta !
ReplyDeleteAl meu nu vrea sa faca fructe... poate la anul!
ReplyDeletesalutare ! dar cati ani ai smochinu tau ?
ReplyDeleteHabar nu am. Vreo 3-4...
ReplyDelete