Sos de rosii

Sezonul tomatelor este deschis!

Rosiile sînt originare din Mexic. Cu mult timp în urma se credea ca sînt otravitoare si erau folosite ca plante ornamentale. Cîndva însa italienii, copii destepti, au descoperit aroma acestui fruct. Se pare ca tot ei ar fi cei mai mari consumatori de rosii din lume. Italienii si Maya! Daca într-o viata anterioara nu am fost italianca, în urmatoarea voi fi sigur!

Astazi am facut un sos din rosii proaspete. Delicios! Am trecut rosiile prin accesoriu (separator de seminte si pielita) robotului Kitchen Aid. Despre acest dispozitiv am mai discutat si în alte postari. Este foarte practic la prepararea bulionului de rosii. Sau daca va plac marmeladele, gemurile si sorbeturile din struguri, mure, zmeura si alte fructe maruntele, dar fine si fara sîmburi, va asigur ca acest dispozitiv face o treaba minunata. Poate-mi trimit cei de la Kitchen Aid un buchet de flori pentru reclama gratuita :D

Pîna ajung florile, trec la sosul de rosii. Sosul meu este simplu, fara prea multe mirodenii. Fiecare este liber sa-l condimenteze dupa gustul personal. Eu îl aromatizez în functie de ceea ce urmeaza sa fac cu el. Acest sos era destinat unor gnocchi nu prea aratosi dar extrem de gustosi, cu care o sa va fac mîine cunostinta.

         Ingrediente:

• rosii coapte
• ceapa rosie/violet
• busuioc proaspat
• ulei de masline
• sare, piper

Vedetele.



Pulpa de rosii separata de seminte si pielite. O textura excelenta.



Dupa ce am calit ceapa tocata în putin ulei de masline,am turnat pulpa deasupra,
am amestecat si lasat la fiert pîna a scazut la jumatate.



Pentru a-si pastra o culoare frumoasa, sosul se condimenteaza la sfîrsit.
Tot atunci se adauga si verdeata tocata. În cazul meu, busuiocul.
(Daca dorit sa conservati acest sos, verdeata se adauga de la început,
dar de condimentat, tot la urma se condimenteaza, din acelasi motiv).



A iesit o nebunie de sos parfumat, cu o textura superba!
Gnocchi cei urîti abia asteapta sa fie îmbaiati în acest sos!

Desert cu brînza, clatite si fructe

Inspirata de "Brînzoasa" creata de Uptown Girl, la rîndul ei inspirata de Bendis, am facut si eu acest desert minunat! O reteta care merita încercata! Cine adora clatitele cu brînza, va iubi acest desert! Uptown Girl a folosit un Quark cu vanilie, iar fructele au fost capsuni congelati si stafide (îmbatate în coniac timp de jumatate de ora). Eu am ales un Quark natural, si am pus zahar vanilat. Ca fructe am ales piersici dulci si parfumate din Calabria si mure congelate daca tot aveam. O combinatie excelenta, tinînd cont de gustul meu.

        Ingrediente:

• 4 oua
• 4 linguri zahar vanilat
• 1 lingura coaja de lamîie
• 250 g Quark
• 250 g mascarpone
• 2 piersici proaspete, curatate si taiate cubulete
• 1 mîna buna mure congelate
• 6 clatite grosute

Se bat ouale împreuna cu zaharul vanilat si coaja de lamîie,
aproximativ 3-4 minute în vasul robotului.
Punctutele negre sînt din zaharul cu vanilie, facut de mine.


Între timp se taie calatitele fîsii, si se pun împreuna cu fructele
într-o forma unsa cu putin unt si tapetata cu un strat foarte fin de faina.



Se adauga mascarpone si Quark la ouale spumoase, si se mai mixeaza putin.



Acest amestec se toarna în forma peste fructe si fîsiutele de clatite.



Forma se da în cuptorul preîncalzit la 180°C si se lasa 35-40 minute.



Se lasa putin la racit si se serveste pudrat cu zahar sau/si un sosulet din fructe de padure. Eu cu sosulet de mure.

Tian provençal

Reteta provine de la Lilly in the Kitchen.Ea a descoperit-o într-o revista frantuzeasca.Dupa cum stiti,eu înot în dovlecei,asa ca trebuia s-o fac.Reteta originala,spunea Lilly,continea si ceapa.Ea nu a pus,la fel am facut si eu.Cine doreste poate pune însa cîteva felioare subtirele de usturoi.Din asta as fi pus si eu,dar am avut o programare la stomatolog,deci a trebuit sa renunt...si eu nu renunt cu placere chiar la usturoi!Data viitoare,pun sigur sigur! :D

Daca într-o data viitoare as adauga si ceapa,as alege-o pe cea rosie-violet.Ceapa alba este în general mai iute.Consider ca le-ar fura show-ul dovleceiilor si rosiilor.

        Ingrediente:

• dovlecei feliati
• rosii feliate
• frunze de busuioc
• sare de Himalaya
• ulei de masline extra virgin

Legumele se aseaza în straturi,alternînd felii de dovlecei cu rosii.
Printre felioare se adauga frunze proaspete de busuioc.
Se stropeste cu ulei de masline,se sareaza usor si se da la cuptor
la 200 °C pîna se rumeneste purin deasupra.

Se serveste ca atare,sau ca garnitura pe lînga un file de salau de exemplu.Bineîntels ca merge bine pe lînga orice fel de peste sau pui.Mie mi-ar place chiar si peste paste cu putin pecorino romano sau parmezan razuit deasupra.Ar merge bine si cu cubulete de Feta,sau chiar pe lînga un orez aromat.Lasati frîu liber fanteziei,în cazul în care nu va plac legume goale :D

Tocanita de vita

De fapt intentionam sa gatesc un papricas de vita,doar cu ceapa,ardei gras rosu,boia de ardei iute,pieper,sare...ceva de genul asta.Dar nu am gasit ardei grasi frumosi,doar verzi.Apoi niste ciuperci frumoase mi-au tras cu ochiul,asa ca m-am agatat de ele...si daca tot nu mai iesea un papricas din toate astea,o tocanita buna tot trebuia sa "construiesc".

        Ingrediente:

• 800 g carne de vita,taiata bucati
• 2 ardei,taiati bucati
• 10 fire de ceapa verde,taiata rondele
• 2 morcovi,tocati grob
• 4 rosii,taiate în patru,fara pielita
• 1-2 frunze de dafin
• 1 legatura mica de marar,tocat fin
• 6-8 ciuperci,taiate în patru
• 2-3 catei de usturoi,tocat fin
• 1 canuta vin rosu
• 2 canute apa calduta
• sare,piper
• ulei de floarea soarelui

Se pregatesc toate ingredientele.Ceapa se caleste în ulei de floarea soarelui,pîna devine transparenta,apoi se adauga bucatile de carne si se amesteca mai departe pîna se rumenesc si ele putin.Se stinge cu vin.Dupa ce acesta s-a evaporat,se aduga cubuletele de morcovi,ardei si rosii si se mai amesteca cîteva minute pe foc domol.Se adauga frunzele de dafin si apa,se sareaza si pipereaza putin,se amesteca si se lasa sa fiarba acoperit,pe foc domol pîna scade lichidul aproape la jumatate.Se verifica carnea.Daca este deja destul de moale,se adauga ciupercile si mararul,si se fierbe mai departe acoperit,însa pe foc iute de data aceasta,timp de 15-20 de minute.Cu 5 minute înainte de a opri focul,se adauga usturoiul,se amesteca,se degusata si condimenteaza daca mai este nevoie.Se opreste focul,dar vasul se lasa mai departe pe ochi,acoperit,pîna preparati garnitura.Aromele vor avea timp suficient sa se îmbine.
Aceasta tocanita o puteti servi cu orez fiert,cartofi natur sau piure,merg bine chiar si niste paste pe lînga.Dar cel mai bine si mai bine,pe lînga aceasta tocanita,merge o mamaliguta!

Si ieri a fost buna,dar azi a fost fantastica!

Cum congelam mure,coacaze,fragute,zmeura...

Banuiesc ca majoritatea dintre cititori stiu cum se congeleaza murele si restul fructelor maruntele gen coacaze, cirese, visine, fructe de padure-zmeura, afine, coacaze negre, agrise, fragi and Co. Totusi o sa scriu, ca poate printre cititori se afla si începatori într-ale bucataritului/gospodaritului, iar aceste informatii vor fi folositoare cuiva.
Aceste fructe mici si fragede se se spala în apa rece, de preferat prin scufundare. Jetul robinetului fiind prea puternic pentru mure, zmeura si fragi, mai ales. Se pun fructele într-o sita si se scufunda într-un vas încapator cu apa rece. Repetati operatia de 2-3 ori. Nu le lasati la "înmuiat" în apa-repet, murele, zmeura sau fragii. Sînt foarte sensible. Mai ales fragii si murele. Nu numai ca îsi pierd din aproma, dar fragutele tind sa se descompuna rapid în apa. Restul coacazelor gen agrise, coacaze negre, afine, suporta un tratament mai "dur". Adica se pot spala normal într-un vas cu apa rece, schimbînd 2-3 ape.
Murele prelucrati-le cît mai rapid posibil dupa ce au fost culese. Nu le lasati pîna a doua zi, mucegaiesc foarte repede! Dupa spalare se lasa la scurs în sita sau pe un servet curat. Atentie, aceste fructe pateaza. Folositi servete din hîrtie absorbanta. Fructele se aseaza una lînga alta pe o tava curata si uscata. Se dau la congelator. Dupa 4-5 ore fructele sînt congelate si pot fi mutate în doze din care puteti sa luati mai tîrziu cîte fructe doriti.
Congelate umede si la gramada obtineti un bot mare de fructe, si odata decongelate va trebui sa le folositi pe toate odata... si nici forma de fruct nu mai au. Congelate dupa aceasta metoda veti avea mereu fructe frumoase pe care le puteti folosi chiar si la decor. Pentru asta trebuie sa le decongelati la fel de frumos cum le-ati congelat. Una lînga cealalta, nu una peste alta sau la gramada. La Strudelul cu brînza, lime si zmeura, sau Prajitura cu brînza si zmeura, puteti vedea ce frumos arata zmeura congelata.

Aici zmeura congelata.

De pe tava se transfera rapid în doze, altfel se formeaza un strat de condens care îngheata.
Am pus cîte 500 g pro doza de plastic pentru congelator.

Dupa ce stau 1-2 miutele la aer, se înzapezesc :D

Marmelada de mure

Un fruct care nu atrage atentia niciunui membru din familia mea. Nu stiu sigur daca marmelada de capsuni este si favorita mea. Posibil. Nu consum eu des marmelade, si sigur cea de capsuni are trecere mai mare pe masa noastra, chiar si pe papila mea, pentru ca ma alatur majoritatii... dar cea de mure are un loc special. Marmelada de mure este marmelada mea de suflet. Poate din cauza ca nimanui nu i-o place. Tatei i-o placea, dar el nu mai este...
Nici cea de zmeura nu e o favorita în familie, iar eu o ador, la fel cum o adora tata. Cu fiecare lingura învîrtita în oala cu marmelada, gîndurile îmi fug la tata. Deapan amintiri în gînd. Amintiri amuzante. Ma surprind zîmbind... apoi ma întristez, cînd ma "trezesc" la realitate. El era maaare amator de marmelade si gemuri. Nu era dimineata fara felia lui de pîine cu marmelada si un ceai. Micul dejunul preferat...
Murele le am de din ograda celei mai vechi prietene. Cum se aude :"vechi!". Dar stiti cum sta treaba cu prietenia. Este precum vinul. Cu cît mai vechi, cu atît mai bun :)
În curtea Luciei se afla cea mai frumoasa tufa de mure pe care am vazut-o eu vreodata! Este imensa, cu fructe mari si aromate. Desi nu îi ofera niciun tratament special, are mereu recolta bogata. De ani de zile tot spun ca fur o coarda(ca asa se face. Se fura! Nu se da, si nu se ia cu buna constiinta în vazul lumii!... ca atunci nu se prinde :D), dar mereu uit. Oricum, la cîte kilograme de mure produce tufa aia, nici nu are rost sa mai îmi pun si eu în gradina, daca tot am de unde sa culeg destule. Asa...
Dupa ce am mîncat mure pe saturate, am cules împreuna cu Lucia aproape 3 kilograme de mure. Ajunsa acasa, am mai mîncat o tura, ca ma apucase iar pofta. Marmelada am facut doar dintr-un kilogram. Un kilogram am pus la congelat... am mai mîncat cîteva, si gata pe anul asta.

Daca ajung mîine la Lucia, si nu ploua din nou cu galeata, o sa fac o poza murelor.

        Ingrediente:

• 1 kg mure
• 1 kg zahar cu pectina (1:1 Südzucker)

Pentru ca am vrut ca marmelada sa aibe mai textura mai groaba,
am ales zahrul cu pectina de la Südzucker.
Am preparat marmelada dupa indicatiile de pe ambalajul zaharului.
Acolo spune asa: Fructele se amesteca cu acel zahar,
si timp de 3 ore se învîrte usor cu o lingura , cînd si cînd.

Apoi se pune vasul pe foc moderat, si se fierbe timp de 4 minute.
Minutele se numara din momentul în care marmelada începe a clocoti.

Marmelada se fierbe într-o oala înalta, altfel riscati sa o adunati de pe aragaz.

Se toarna fierbinte în borcanele sterilizate si uscate.
Eu le întorc mereu cu capu-njos timp de 10-15 minute,
dupa care le întorc 'napoi la pozitia initiala, le acopar
si le las asa pîna a doua zi cînd le duc în camara.

Prima proba.Mmmmmmm!

Cînd am ajuns azi dimineata la Lucia, tocmai a început sa ninga... zic asa, ca sa nu ma mai "aud" spunînd ca plouaaaaa! Am facut rapid o poza. Asta este doar o particica mica a tufei imense. Am vrut sa vedeti cît este înca de încarcata. Si asta dupa recolta în repetate rînduri deja.Înca mai sînt kilograme de mure. Cred ca pîna la urma mai o pun si de un siropel :D

Salau cu orez si legume

Astazi nu am avut prea mult timp de gatit,dar totusi am pregatit d'ale gurii,pentru ca trebuia sa-l servesc cu ceva pe domnul dragut care mesteruia la noua mea bicicleta.Si pentru ca domnul dragut este sotul meu,si iubeste pestele si tot ce înoata sub apa,si este comestibil bineînteles,a primit filé de salau cu orez si legume.În 25 de minute ne-am asezat la masa :D

• 4 fileuri de salau
• 2 dovlecei,feliati grob
• 1 ardei gras rosu,tocat grob
• 2 morcoviori,taiat bastonase groabe
• 3 fire de ceapa verde,taiata rondele
• frunze de busuioc,rupte cu degetele
• sare de mare
• herbes de provence
• piper
• ulei de masline
• zeama de lamîie

Am pus orezul la fiert.Legumele si frunzele de busuioc,le-am "tras" 3-4 minute în putin ulei de masline,atît cît sa sa ramîna înca crocante,si le-am condimentat.Le-am amestecat cu orezul fiert.Am acoperit vasul si m-am ocupat de salau.Pentru ca fileurile au fost prea lungi si nu încapeau în tigaia în care doream sa le prajesc,le-am taiat în jumatate.Le-am condimentat cu sare,herbes de provence,piper,le-am stropit cu putin suc de lamîie si le-am prajit cîte 2-3 minute pe fiecare parte în ulei de masline.Partile de la jumatate înspre coada se fac mai repede,fiind mai subtirele.Salaul este un peste fin,nu-l prajiti prea mult.Ar fi pacat sa-i "uscati" delicatetea.

Ma laud si cu noua mea bicicleta :P

Iar asta e vremea care mi-a întrerupt turul prin oras!
Totusi am facut deja vreo 6 kilometri.
Nu se vede,dar se-aude! :D