Tian provençal

Reteta provine de la Lilly in the Kitchen.Ea a descoperit-o într-o revista frantuzeasca.Dupa cum stiti,eu înot în dovlecei,asa ca trebuia s-o fac.Reteta originala,spunea Lilly,continea si ceapa.Ea nu a pus,la fel am facut si eu.Cine doreste poate pune însa cîteva felioare subtirele de usturoi.Din asta as fi pus si eu,dar am avut o programare la stomatolog,deci a trebuit sa renunt...si eu nu renunt cu placere chiar la usturoi!Data viitoare,pun sigur sigur! :D

Daca într-o data viitoare as adauga si ceapa,as alege-o pe cea rosie-violet.Ceapa alba este în general mai iute.Consider ca le-ar fura show-ul dovleceiilor si rosiilor.

        Ingrediente:

• dovlecei feliati
• rosii feliate
• frunze de busuioc
• sare de Himalaya
• ulei de masline extra virgin

Legumele se aseaza în straturi,alternînd felii de dovlecei cu rosii.
Printre felioare se adauga frunze proaspete de busuioc.
Se stropeste cu ulei de masline,se sareaza usor si se da la cuptor
la 200 °C pîna se rumeneste purin deasupra.

Se serveste ca atare,sau ca garnitura pe lînga un file de salau de exemplu.Bineîntels ca merge bine pe lînga orice fel de peste sau pui.Mie mi-ar place chiar si peste paste cu putin pecorino romano sau parmezan razuit deasupra.Ar merge bine si cu cubulete de Feta,sau chiar pe lînga un orez aromat.Lasati frîu liber fanteziei,în cazul în care nu va plac legume goale :D

Tocanita de vita

De fapt intentionam sa gatesc un papricas de vita,doar cu ceapa,ardei gras rosu,boia de ardei iute,pieper,sare...ceva de genul asta.Dar nu am gasit ardei grasi frumosi,doar verzi.Apoi niste ciuperci frumoase mi-au tras cu ochiul,asa ca m-am agatat de ele...si daca tot nu mai iesea un papricas din toate astea,o tocanita buna tot trebuia sa "construiesc".

        Ingrediente:

• 800 g carne de vita,taiata bucati
• 2 ardei,taiati bucati
• 10 fire de ceapa verde,taiata rondele
• 2 morcovi,tocati grob
• 4 rosii,taiate în patru,fara pielita
• 1-2 frunze de dafin
• 1 legatura mica de marar,tocat fin
• 6-8 ciuperci,taiate în patru
• 2-3 catei de usturoi,tocat fin
• 1 canuta vin rosu
• 2 canute apa calduta
• sare,piper
• ulei de floarea soarelui

Se pregatesc toate ingredientele.Ceapa se caleste în ulei de floarea soarelui,pîna devine transparenta,apoi se adauga bucatile de carne si se amesteca mai departe pîna se rumenesc si ele putin.Se stinge cu vin.Dupa ce acesta s-a evaporat,se aduga cubuletele de morcovi,ardei si rosii si se mai amesteca cîteva minute pe foc domol.Se adauga frunzele de dafin si apa,se sareaza si pipereaza putin,se amesteca si se lasa sa fiarba acoperit,pe foc domol pîna scade lichidul aproape la jumatate.Se verifica carnea.Daca este deja destul de moale,se adauga ciupercile si mararul,si se fierbe mai departe acoperit,însa pe foc iute de data aceasta,timp de 15-20 de minute.Cu 5 minute înainte de a opri focul,se adauga usturoiul,se amesteca,se degusata si condimenteaza daca mai este nevoie.Se opreste focul,dar vasul se lasa mai departe pe ochi,acoperit,pîna preparati garnitura.Aromele vor avea timp suficient sa se îmbine.
Aceasta tocanita o puteti servi cu orez fiert,cartofi natur sau piure,merg bine chiar si niste paste pe lînga.Dar cel mai bine si mai bine,pe lînga aceasta tocanita,merge o mamaliguta!

Si ieri a fost buna,dar azi a fost fantastica!

Cum congelam mure,coacaze,fragute,zmeura...

Banuiesc ca majoritatea dintre cititori stiu cum se congeleaza murele si restul fructelor maruntele gen coacaze, cirese, visine, fructe de padure-zmeura, afine, coacaze negre, agrise, fragi and Co. Totusi o sa scriu, ca poate printre cititori se afla si începatori într-ale bucataritului/gospodaritului, iar aceste informatii vor fi folositoare cuiva.
Aceste fructe mici si fragede se se spala în apa rece, de preferat prin scufundare. Jetul robinetului fiind prea puternic pentru mure, zmeura si fragi, mai ales. Se pun fructele într-o sita si se scufunda într-un vas încapator cu apa rece. Repetati operatia de 2-3 ori. Nu le lasati la "înmuiat" în apa-repet, murele, zmeura sau fragii. Sînt foarte sensible. Mai ales fragii si murele. Nu numai ca îsi pierd din aproma, dar fragutele tind sa se descompuna rapid în apa. Restul coacazelor gen agrise, coacaze negre, afine, suporta un tratament mai "dur". Adica se pot spala normal într-un vas cu apa rece, schimbînd 2-3 ape.
Murele prelucrati-le cît mai rapid posibil dupa ce au fost culese. Nu le lasati pîna a doua zi, mucegaiesc foarte repede! Dupa spalare se lasa la scurs în sita sau pe un servet curat. Atentie, aceste fructe pateaza. Folositi servete din hîrtie absorbanta. Fructele se aseaza una lînga alta pe o tava curata si uscata. Se dau la congelator. Dupa 4-5 ore fructele sînt congelate si pot fi mutate în doze din care puteti sa luati mai tîrziu cîte fructe doriti.
Congelate umede si la gramada obtineti un bot mare de fructe, si odata decongelate va trebui sa le folositi pe toate odata... si nici forma de fruct nu mai au. Congelate dupa aceasta metoda veti avea mereu fructe frumoase pe care le puteti folosi chiar si la decor. Pentru asta trebuie sa le decongelati la fel de frumos cum le-ati congelat. Una lînga cealalta, nu una peste alta sau la gramada. La Strudelul cu brînza, lime si zmeura, sau Prajitura cu brînza si zmeura, puteti vedea ce frumos arata zmeura congelata.

Aici zmeura congelata.

De pe tava se transfera rapid în doze, altfel se formeaza un strat de condens care îngheata.
Am pus cîte 500 g pro doza de plastic pentru congelator.

Dupa ce stau 1-2 miutele la aer, se înzapezesc :D

Marmelada de mure

Un fruct care nu atrage atentia niciunui membru din familia mea. Nu stiu sigur daca marmelada de capsuni este si favorita mea. Posibil. Nu consum eu des marmelade, si sigur cea de capsuni are trecere mai mare pe masa noastra, chiar si pe papila mea, pentru ca ma alatur majoritatii... dar cea de mure are un loc special. Marmelada de mure este marmelada mea de suflet. Poate din cauza ca nimanui nu i-o place. Tatei i-o placea, dar el nu mai este...
Nici cea de zmeura nu e o favorita în familie, iar eu o ador, la fel cum o adora tata. Cu fiecare lingura învîrtita în oala cu marmelada, gîndurile îmi fug la tata. Deapan amintiri în gînd. Amintiri amuzante. Ma surprind zîmbind... apoi ma întristez, cînd ma "trezesc" la realitate. El era maaare amator de marmelade si gemuri. Nu era dimineata fara felia lui de pîine cu marmelada si un ceai. Micul dejunul preferat...
Murele le am de din ograda celei mai vechi prietene. Cum se aude :"vechi!". Dar stiti cum sta treaba cu prietenia. Este precum vinul. Cu cît mai vechi, cu atît mai bun :)
În curtea Luciei se afla cea mai frumoasa tufa de mure pe care am vazut-o eu vreodata! Este imensa, cu fructe mari si aromate. Desi nu îi ofera niciun tratament special, are mereu recolta bogata. De ani de zile tot spun ca fur o coarda(ca asa se face. Se fura! Nu se da, si nu se ia cu buna constiinta în vazul lumii!... ca atunci nu se prinde :D), dar mereu uit. Oricum, la cîte kilograme de mure produce tufa aia, nici nu are rost sa mai îmi pun si eu în gradina, daca tot am de unde sa culeg destule. Asa...
Dupa ce am mîncat mure pe saturate, am cules împreuna cu Lucia aproape 3 kilograme de mure. Ajunsa acasa, am mai mîncat o tura, ca ma apucase iar pofta. Marmelada am facut doar dintr-un kilogram. Un kilogram am pus la congelat... am mai mîncat cîteva, si gata pe anul asta.

Daca ajung mîine la Lucia, si nu ploua din nou cu galeata, o sa fac o poza murelor.

        Ingrediente:

• 1 kg mure
• 1 kg zahar cu pectina (1:1 Südzucker)

Pentru ca am vrut ca marmelada sa aibe mai textura mai groaba,
am ales zahrul cu pectina de la Südzucker.
Am preparat marmelada dupa indicatiile de pe ambalajul zaharului.
Acolo spune asa: Fructele se amesteca cu acel zahar,
si timp de 3 ore se învîrte usor cu o lingura , cînd si cînd.

Apoi se pune vasul pe foc moderat, si se fierbe timp de 4 minute.
Minutele se numara din momentul în care marmelada începe a clocoti.

Marmelada se fierbe într-o oala înalta, altfel riscati sa o adunati de pe aragaz.

Se toarna fierbinte în borcanele sterilizate si uscate.
Eu le întorc mereu cu capu-njos timp de 10-15 minute,
dupa care le întorc 'napoi la pozitia initiala, le acopar
si le las asa pîna a doua zi cînd le duc în camara.

Prima proba.Mmmmmmm!

Cînd am ajuns azi dimineata la Lucia, tocmai a început sa ninga... zic asa, ca sa nu ma mai "aud" spunînd ca plouaaaaa! Am facut rapid o poza. Asta este doar o particica mica a tufei imense. Am vrut sa vedeti cît este înca de încarcata. Si asta dupa recolta în repetate rînduri deja.Înca mai sînt kilograme de mure. Cred ca pîna la urma mai o pun si de un siropel :D

Salau cu orez si legume

Astazi nu am avut prea mult timp de gatit,dar totusi am pregatit d'ale gurii,pentru ca trebuia sa-l servesc cu ceva pe domnul dragut care mesteruia la noua mea bicicleta.Si pentru ca domnul dragut este sotul meu,si iubeste pestele si tot ce înoata sub apa,si este comestibil bineînteles,a primit filé de salau cu orez si legume.În 25 de minute ne-am asezat la masa :D

• 4 fileuri de salau
• 2 dovlecei,feliati grob
• 1 ardei gras rosu,tocat grob
• 2 morcoviori,taiat bastonase groabe
• 3 fire de ceapa verde,taiata rondele
• frunze de busuioc,rupte cu degetele
• sare de mare
• herbes de provence
• piper
• ulei de masline
• zeama de lamîie

Am pus orezul la fiert.Legumele si frunzele de busuioc,le-am "tras" 3-4 minute în putin ulei de masline,atît cît sa sa ramîna înca crocante,si le-am condimentat.Le-am amestecat cu orezul fiert.Am acoperit vasul si m-am ocupat de salau.Pentru ca fileurile au fost prea lungi si nu încapeau în tigaia în care doream sa le prajesc,le-am taiat în jumatate.Le-am condimentat cu sare,herbes de provence,piper,le-am stropit cu putin suc de lamîie si le-am prajit cîte 2-3 minute pe fiecare parte în ulei de masline.Partile de la jumatate înspre coada se fac mai repede,fiind mai subtirele.Salaul este un peste fin,nu-l prajiti prea mult.Ar fi pacat sa-i "uscati" delicatetea.

Ma laud si cu noua mea bicicleta :P

Iar asta e vremea care mi-a întrerupt turul prin oras!
Totusi am facut deja vreo 6 kilometri.
Nu se vede,dar se-aude! :D

Salata de dovlecei si rosii grilate

Cea mai buna si simpla salata ever! Cînd din diferite motive nu-i am pe ai mei la masa, profit de ocazie, sa fac pentru mine ceva de care ei s-au saturat. De exemplu ceva cu dovlecei. Eu pot servi zilnic dovlecei ,mai ales atunci cînd le este sezonul. Cum azi am ramas singurica, am facut o salatica atît de buna, ca pîna si Felix asista de sus, de pe dulap, înghitind noduri. El nu manînca dovlecei, dar a primit si el doua rosioare grilate stropite cu ulei de masline. Le adora!

        Ingrediente pentru o portie:

• 2 dovlecei mititei
• 5 rosioare cherry
• 8 frunze de busuioc
• 1 lingura ulei de masline e.v.
• 1 lingura otet din vin alb
• sare, piper tricolor din rîsnita

• 2-3 felioare de bagheta

Se spala dovleceii, apoi se feliaza pe diagonala,
pentru a obtine felii mai lunguiete, si se aseaza frumos pe gratarul încins.
Se rumenesc dupa plac,apoi se scot pe o farfurie si se acopera.





Rosioarele se spala, se taie în jumatate si se pun si ele cîteva minute la rumenit.
Pentru ca am servit salata cu felii de bagheta, le-am grilat împreuna cu rosioarele.

În timp ce se grileza rosiile si bagheta, se pregateste dressing-ul din ulei de masline extra virgin(momentan folosesc unu foarte bun din Toscana), otet din vin alb(folositi neaparat un otet de calitate buna cu aciditatea scazuta), sare de mare si piper tricolor proaspat rîsnit. Se aranjeaza feliile de dovlecei, jumatatile de rosii grilate si frunzele de busuioc pe un platou/o farfurie încapatoare, apoi se stropeste peste tot cu dressing si se serveste cu feliile de bagheta, rumenite. Daca iubiti prospetimea, aroma si parfumul legumelor si verdeturilor proaspete, aceasta salata este exact ceea ce cautati pentru satisfacera papilelor gustative!

Muschiulet umplut cu garnitura de ciuperci si orez

Dana a spart gheata postînd prima reteta participanta la concursul de vara pe ArtaCulinara.Com,si pentru ca mi-a placut foarte mult,am facut-o pentru prînzul de sîmbata.Dana,merci! Aici puteti vedea reteta Danei : Click Aici

        Ingrediente:

• 600 g filet de porc
• 10 felioare de chorizo
• 1 fir de ceapa verde
• 1/2 ardei gras,taiat fîsiute
• 50 g cascaval,taiat bastonase
• patrunjel tocat
• ulei de masline
• sare,piper tricolor din rîsnita

       Sos cu ciuperci

• 300 g porcini
• 200 g ciuperci maro(Egerlinge)
• 1 cub unt
• 1 esalota
• 200 ml smîntîna de frisca
• sare si piper din rîsnita

• orez(optional)

Am crestat filetul pe lungime.

L-am aplatizat cu ajutorul unei olite de fonta, între doua fîsii de folie alimentara.

Am asezat felioarele de chorizo pe mijloc.

Cascavalul si firul de ceapa l-am pus peste chorizo.

Deasupra am asezat si fîsiutele de ardei,am presarat patrunjelul.
Am folosit doar ardei rosu.Ai mei nu manînca ardei de alte culori.

Am rolat filetul,apoi l-am legat,iar la capete am închis cu cîte doua scobitori.

L-am condimentat cu sare si piper tricolor,si l-am rumenit usor într-o tigaie,
în putin ulei de masline,apoi l-am transferat într-o forma si l-am dat la cuptor.

Am copt muschiuletul la 200°C timp de 25-30 minute,
dupa care l-am lasat aproximativ 10 minute la odihna,acoperit.

În timp ce muschiuletul se cocea,am facut sosul de ciuperci si am pus orezul la fiert.
Am calit esalota în unt topit,am adaugat ciupercile curatate si tocate grob.
Dupa cîteva minute de amestecat în tigaie,am condimentat cu sare si piper,
si am daugat smîntîna lichida.Am mai lasat 2 minutele pe foc,gata.

Am servit cu orez natur.Familia a spus : "mmmmm...",apoi s-a lasat tacerea.
Asta înseamna ca e atît de bun,încît trebuie savurat în liniste.