August 1, 2011

Muschiulet umplut cu garnitura de ciuperci si orez

Dana a spart gheata postînd prima reteta participanta la concursul de vara pe ArtaCulinara.Com,si pentru ca mi-a placut foarte mult,am facut-o pentru prînzul de sîmbata.Dana,merci! Aici puteti vedea reteta Danei : Click Aici




        Ingrediente:
  • 600 g filet de porc
  • 10 felioare de chorizo
  • 1 fir de ceapa verde
  • 1/2 ardei gras,taiat fîsiute
  • 50 g cascaval,taiat bastonase
  • patrunjel tocat
  • ulei de masline
  • sare,piper tricolor din rîsnita
       Sos cu ciuperci
  • 300 g porcini
  • 200 g ciuperci maro(Egerlinge)
  • 1 cub unt
  • 1 esalota
  • 200 ml smîntîna de frisca
  • sare si piper din rîsnita
  • orez(optional)
Am crestat filetul pe lungime.


L-am aplatizat cu ajutorul unei olite de fonta, între doua fîsii de folie alimentara.



Am asezat felioarele de chorizo pe mijloc.


Cascavalul si firul de ceapa l-am pus peste chorizo.


Deasupra am asezat si fîsiutele de ardei,am presarat patrunjelul.
Am folosit doar ardei rosu.Ai mei nu manînca ardei de alte culori.


Am rolat filetul,apoi l-am legat,iar la capete am închis cu cîte doua scobitori.


L-am condimentat cu sare si piper tricolor,si l-am rumenit usor într-o tigaie,
în putin ulei de masline,apoi l-am transferat într-o forma si l-am dat la cuptor.


Am copt muschiuletul la 200°C timp de 25-30 minute,
dupa care l-am lasat aproximativ 10 minute la odihna,acoperit.



În timp ce muschiuletul se cocea,am facut sosul de ciuperci si am pus orezul la fiert.
Am calit esalota în unt topit,am adaugat ciupercile curatate si tocate grob.
Dupa cîteva minute de amestecat în tigaie,am condimentat cu sare si piper,
si am daugat smîntîna lichida.Am mai lasat 2 minutele pe foc,gata.


Am servit cu orez natur.Familia a spus : "mmmmm...",apoi s-a lasat tacerea.
Asta înseamna ca e atît de bun,încît trebuie savurat în liniste.


 
 

July 30, 2011

Sorbet Cantaloupe & Mint

As fi putut sa nu ma "laud", dar vroiam sa va dovedesc cît de mult antitalent poate poseda cineva cînd este vorba de sculptat pepeni ! Acelasi talent îl am si la decorat torturi cu creme, glazuri sau catastrofal cu "C" mare-frisca ! La decoratul torturilor am renuntat de mult. M-am resemnat ! Pepenilor si lubenitelor însa o sa le mai dau cîteva sanse. Poate, poate ! Voi studia mai cu atentie imaginile si video-clipurile de pe blogul lui Miodrag Surac, cu speranta ca dupa cîteva încercari se prinde ceva si de mine. Miodrag, promit solemn ca data viitoare îmi dau mai multa silinta ! Multumesc pentru inspiratie !
Rusinata, va arat si eu pepenele meu...


Ca sa nu-l mai vad cum se zgîieste la mine, pepenele Cantloupe, cu sctructura klingoniana, i-am facut felul ! Adica am facut ce stiu mai bine. L-am transformat într-un sorbet dulce acrisor, cu un usor iz mentolat. Proaspat si racoritor... desi vremea noastra cere Hot Chocolate. Da, ati ghicit ! Ploua. De jumatate de an avem aceeasi vreme. Un anotimp nou. O combinatie între primavara si toamna. Frig, ud si soare doar de sarbatori.

Sorbetul



        Ingrediente:
  • 1 pepene Cantaloupe
  • zeama de la o lamîie
  • 2 linguri de miere
  • 3 linguri zahar pudra
  • cîteva frunze de menta
  • 5-6 linguri apa
Pepenele se curata de coaja, se îndeparteaza semintele, apoi se taie bucati.
Bucatile de pepene se macina în blender împreuna cu zaharul pudra, zeama de lamîie si mierea.


Frunzele de menta se fierb 2-3 minute. Zeama obtinuta se toarna la amestecul de mai sus.


Turnati acest amestec în masina de înghetata. Dupa 15-20 minute veti obtine un sorbet delicios si racoritor.
Pentru ca nu am avut vasul de la Ice Cream-Maker pregatit,
am turnat amestecul într-un vas de inox si l-am dat la congelator, la -20°C.
Am amestecat cu un tel la fiecare jumatate de ora aproximativ, timp de vreo 2 ore.


Dupa acest timp,la tratamentul descris, are exact consistenta si textura care îmi place mie.



Nu pot spune decît... mmmmmm !


Din cutiuta cu tipsuri & tricksuri, va pot spune asa : Daca vi se "betoneaza" sorbetul, luati un cutit mare si stabil (nu unul de filetat, a carui lama se îndoaie) , asta daca nu aveti scula de spart gheata din Basic Instinct , si spargeti gheata în bucati. Le transferati într-un blender(eu ala de la KA) si folositi-va de butonul ice crusher. Daca aparatul nu dispune de acest buton, dar aveti un blender puternic, obtineti acelasi rezultat. Adica un sorbet perfect ! 

July 28, 2011

Pere în caramel de Chianti si vanilie

Azi avem pofta de ceva dulce, si cum ma chinuia talentul, am început a cotrobai prin frigider, camara si bucatarie. Perele de pe masa mi-au facut cu ochiul, asa ca le-am spalat si curatat. Initial vroiam sa caramelizez felii de pere si sa le servesc cu înghetata de vanilie. Dar dupa ce le-am vazut asa golase, cît erau de frumusele, m-am hotarît sa le las întregi. Nici caramelul nu mai mi-era de-ajuns. Le vroiam mai aromate, parfumate, deochiate, elegante... asa ca am despicat o pastaie de vanilie si  m-am dat la sticla de Chianti. Nuuuu, nu am baut-o, ci am caramelizat vinul :D Rezultatul! Delicios!








        Ingrediente:
  • 3 pere, curatate de coaja
  • 3-4 linguri generoase de zahar
  • 1 pastaie de vanilie
  • 150-200 ml vin rosu(Chianti)



Spalam si curatam perele de coaja. Codita o pastram pentru estetica.
Asezam perele într-un vas micut pe pat de zahar. Despicam pastaia de vanilie,
si scoatem maduva cu ajutorul unei lame de cutit. Atît pastaia cît si maduva,
le adaugam în vasul cu pere si zahar.



Turnam si vinul. Pentru început am adaugat 150 ml.
Pentru ca textura perelor era înca ferma dupa 10 minute de fiert,
iar vinul caramelizat avea deja consistenta potrivita, am mai adaugat 50 ml de vin,
am acoperit vasul si am lasat sa traga un clocot de 7-8 minute.
În timp ce "vraja" clocotea usor, am întors perele pe toate partile.





Rezultatul? O dulcegarie fantastic de aromata si parfumata, care unge sufletul!
Nu ne-a mai trebuit nici înghetata. Ar merge foarte bine si alaturi de un piscot, pandispan simplu sau stropit cu ciocolata amaruie.



July 26, 2011

Dovlecei umpluti cu ricotta si legume

Din colectia "Ce mai face Maya cu dovleceii din gradina". Dupa cum stiti, dovleceii îmi invadeaza gradina. Nu mai stiu ce sa inventez. Fac si din retetele vechi, iar clasica-Dovlecei invizibili a la Lilly in the Kitchen-, nu are voie sa lipseasca în acest sezon. Este si va ramîne (cea mai cea)speciala pentru mine, dar ai mei mai cer si altceva. Asa ca azi, în urma unei discutii pe yahoo cu sorella mea, am hotarît sa fac o fuziune între fantezia mea si ceva ce a servit ea în concediu la cina, cred. Rezultatul? Mai mult decît satisfacator!



        Ingrediente:
  • 3 dovlecei
  • 2 fire de ceapa verde
  • 2 catei de usturoi
  • 1 vînata
  • 1 ardei gras rosu
  • 2 rosii
  • cimbru proaspat
  • 250 g ricotta
  • 2 linguri pesmet (pentru pane)
  • 4-5 linguri ulei de masline
  • sare,piper

Am spalat dovleceii si i-am taiat în jumatate pe lungime, apoi le-am scobit pulpa,
si i-am sarat. Am presarat cimbru tocat deasupra, i-am stropit cu ceva ulei de masline,
apoi i-am dat la cuptor pentru 15 minute la 200 °C. Între timp m-am ocupat de umplutura.


Am calit ceapa taiata rondele în putin ulei de masline.


Am adaugat vînata curatata de coaja si taiata cubulete,
si am amestecat pe foc pîna s-a înmuiat putin, apoi am sarat si piperat dupa gust.


Am adaugat pulpa dovleceilor si cimbru tocat si am mai amestecat cîteva minute pe foc iute.


Ardeiul gras l-am curatat de coaja cu peeler-ul de legume (nu cel de cartofi),
l-am tocat cubulete si l-am adaugat la amestecul de legume.
Dupa înca 2-3 minute de învîrtit, am tras tigaia de pe foc si am lasat cîteva minute sa se racoreasca.


Dupa ce am adaugat ricotta, amestecul mi s-a parut cam moale, asa ca am adaugat 2 linguri de pesmet.
Degustati si condimentati daca mai este nevoie. Cu acest amestec am umplut dovleceii.
Deasupra am presarat cubulete de rosii decojite de pielita,
dupa care am dat tava în cuptorul preîncalzit la 200 °C. I-am lasat pîna s-au rumenit putin deasupra.


Am servit cu pecorino razuit grob. Bun bun!


July 25, 2011

Concurs de vara pe Arta Culinara


Va invit la concursul organizat de artaculinara.com.Daca aveti întrebari sau nelamuriri în privinta concursului sau regulamentului, sau doriti sa participati la discutii,o puteti face aici !Despre premiile  oferite de echipa de moderatori si administratori,puteti afla mai multe la acest subiect.

La bataie se pun urmatoarele obiecte:

Attached Image

Attached Image

Attached Image

Attached Image


Attached Image


Attached Image

Attached Image


Attached Image


Attached Image

Distractie placuta si succes!

July 21, 2011

Supa crema de dovlecei cu somon

Stiu ca nu-i frumos sa-ti lauzi singur marfa, dar supa asta a fost cea mai buna supa crema de dovleac pe care am gustat-o eu vreodata. Si eu nu fac putine supe creme, si asta din diverse varietati de dovleac. Chiar si pe blog am o mîna buna de retete de astfel de supe din aceasta leguma, care de multe ori trece neobservata. Desi asta cred ca este cea mai simpla, a fost cea mai gustoasa, datorita dovleceilor din gradina mea.
Chiar azi vorbem cu mama despre gradini, legume, vreme... Caldura si seceta care le omoara gradinile lor si despre frigul, ploaia si raceala care ni le omoara pe ale noastre. Printre altele am ajuns sa discutam despre ce am mai bucatarit în ultima vreme. De la atîta dovleac i s-au lungit urechile la telefon, cred :D A spus, ca pentru cei doi dovlecei pe care-i consuma ea pe an, nu are rost sa-si planteze în gradina, ci îi ia de la o prietena.
Mama este o carnivora înraita. Acum, cu vîrsta si în urma rezultatelor analizelor pe care i le-a prezentat doctorul, mai manînca si ea un orez, o leguma... dar înainte era în stare sa serveasca pe lînga o rata umpluta, cotlete de porc. Bineînteles ca nu facea asa, doar voiam sa întelegeti despre ce fel de carnivor vorbim. Unul extrem de pasionat!
De multe ori cînd stam la divanit, ma amuza fata ei la discutiile despre retete. În general încheiem aceste convorbiri, mîrîndu-se cît de multe legume putem noi mînca! Cînd e la mine le manînca, pentru ca nu are încotro. Noroc ca nu sîntem vegetarieni, ca altfel ne-ar renega :D Totusi cred ca aceasta supa i-ar place. Nu neaparat din cauza cremei gustoase, dar nu poate ignora somonul, pe care îl adora.




        Ingrediente:
  • 700 g dovlecei (tricolori), taiati în bucati
  • 2 fire de ceapa verde, taiata rondele
  • 1 cartofior, cubulete
  • frunze de busuioc
  • 1 ardei iute, curatat de seminte si codita
  • 2 cani cu supa
  • 2 linguri ulei
  • sare
  • file de somon, taiat cubulete mari
  • suc de lamîie
  • putin ulei
  • sare, piper





Se caleste putin ceapa în ceva ulei.



Se adauga dovleceii si cartoful si se mai caleste vreo 2-3 minute.



Se adauga verdeata si ardeiul iute, apoi se toarna supa si se lasa la fiert pîna se înmoaie legumele.



Se marunteste fin cu mixerul vertical, se degusta si se condimenteaza eventual,
apoi se lasa la odihna pîna e gata somonul.

Cubuletele de somon se sareaza, pipereaza si stropesc cu zeama de lamîie,
apoi se rumenesc usor într-un strop de ulei de masline timp de 3-4 minute. Se servesc în supa.

July 20, 2011

Pappardelle cu dovlecei tricolori

Dupa parerea mea, cele mai bune paste sînt cele pregatite simplu, rapid si cu putine ingrediente. Daca mai folosim si ingrediente de calitate, cu atît mai bine. Pastele cu dovlecei se numara printre favoritele mele si ocupa un loc fruntas în top cinci. Urmate de cele cu ciuperci, ca de exemplu Tagliatelle cu ciuperci sau Pastele cu sos de rosii si ciuperci. Cred ca pastele cu ciuperci îmi plac mai mult...sau cele cu dovlecei? Hmmm...nu ma pot decide. Pastele cu mousse de dovlecei, o alta reteta pe care o ador. Fiica-mea o considera cea mai tare inventie de la descoperirea dovlecilor.





         Ingrediente:
  • paste (am folosit pappardelle proaspete)


Am asezat feliile de dovlecei pe o tava,
am presarat sare de mare cu verdeturi uscate,
am adaugat usturoiul feliat, am stropit cu ulei de masline,
si am dat tava sub gratarul cuptorului cîteva minute pîna au început a se rumeni.





În timp ce se rumeneau dovleceii am fiert pastele în apa cu sare timp de 3 minute.
Le-am strecurat de apa, le-am amestecat cu pappardele proaspete,
si am servit cu mare pofta!